Din interpretarea gramaticală a textului legal rezultă că legiuitorul nu a atribuit cererea de suspendare a executării silite în competența exclusivă a instanței de executare, fiind folosită sintagma ”instanța competentă”, legiuitorul înțelegând să atribuie competența de soluționare a cererii de suspendare în favoarea instanței învestite cu contestația la executare sau cu o altă cerere privind executarea silită.
În cauza de față, cererea de lămurire formulată de contestatoare, chiar dacă este bazată pe dispozițiile art. 443 C. proc. civ. este o cerere privind executarea silită în înțelesul art. 719 C. proc. civ., urmărindu-se lămurirea titlului executoriu în vedere punerii în aplicare a acestuia. Faptul că partea a înțeles să apeleze la procedura de drept comun pentru lămurirea titlului, iar nu la procedura specială din materia executării silite nu poate duce la concluzia că nu suntem în prezența unei cereri privind executarea silită, ținând seama de argumentele prezentate de parte în cererea de lămurire și de finalitatea urmărită de aceasta prin intermediul cererii de lămurire a titlului.
În cauza de față deci, instanța învestită cu o cerere privind executarea silită nu este instanța de executare, ci instanța sesizată cu cererea de lămurire a titlului executoriu, astfel că acesteia din urmă îi aparține competența pentru soluționarea cererii de suspendare și mutatis mutandis a cererii de suspendare provizorie a executării silite.
Judecătoria Galați – Secția Civilă
Sentința nr. 140 din data de 31.01.2025
Prin cererea formulată la data de 22.01.2025, în dosar nr……, contestatoarea FCO SA a solicitat suspendarea provizorie a executării silite desfășurată în dosarul de executare nr. ….. al BEJ ……..
A invocat, atât în cererea de suspendare provizorie cât și în cererea de suspendare faptul că titlul executoriu cuprinde o serie de erori privind identificarea terenului suspus restituirii, erori ce au făcut imposibilă restituirea acestuia în natură.
A arătat că în dosarul de executare au fost emise trei procese-verbale de punere în posesie, fiind realizate multiple lucrări de pichetare și trasare limite, toate fiind anulate de instanțele de executare.
A susținut că în atare situație, în lumina imposibilității evidente de punere în executare a titlului executoriu a formulat cerere de lămurire în baza dispozițiilor art. 443 C. proc. civ. în dosarul nr. ……. al Curții de Apel Galați
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați, instanța reţine următoarele:
Conform art. 719 al. (7) C.proc.civ., dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la al. 2, respectiv al. 3, s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare.
De asemenea, conform deciziei RIL nr. 27/06.12.2021, instanţa învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării este obligată să îşi verifice competenţa potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul în care constată că nu este competentă să soluţioneze cauza pe fond, trebuie să pronunţe o soluţie de declinare a competenţei în favoarea instanţei de executare.
Se pune deci problema a se stabili care este instanța competentă în sensul dispozițiilor art. 719 alin. (1) C. proc. civ.
Din interpretarea gramaticală a textului legal rezultă că legiuitorul nu a atribuit cererea de suspendare a executării silite în competența exclusivă a instanței de executare, fiind folosită sintagma ”instanța competentă”, legiuitorul înțelegând să atribuie competența de soluționare a cererii de suspendare în favoarea instanței învestite cu contestația la executare sau cu o altă cerere privind executarea silită.
În cauza de față, cererea de lămurire formulată de contestatoare, chiar dacă este bazată pe dispozițiile art. 443 C. proc. civ. este o cerere privind executarea silită în înțelesul art. 719 C. proc. civ., urmărindu-se lămurirea titlului executoriu în vedere punerii în aplicare a acestuia. Faptul că partea a înțeles să apeleze la procedura de drept comun pentru lămurirea titlului, iar nu la procedura specială din materia executării silite nu poate duce la concluzia că nu suntem în prezența unei cereri privind executarea silită, ținând seama de argumentele prezentate de parte în cererea de lămurire și de finalitatea urmărită de aceasta prin intermediul cererii de lămurire a titlului.
De altfel, şi dacă partea ar fi utilizat procedura reglementată de art. 712 alin. (2) C. proc. cicv, instanța competentă ar fi fost tot cea care a emis titlul executoriu, în lumina dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. astfel că evident că din punct de vedere al competenței instanței nu există nicio diferență între lămurirea dată în baza art. 443 C. proc. civ. și cea dată în baza art. 712 alin. (2) C. proc.civ.
În cauza de față deci, instanța învestită cu o cerere privind executarea silită nu este instanța de executare, ci instanța sesizată cu cererea de lămurire a titlului executoriu, astfel că acesteia din urmă îi aparține competența pentru soluționarea cererii de suspendare și mutatis mutandis a cererii de suspendare provizorie a executării silite.
În același sens, sunt și considerentele deciziei RIL nr. 27/06.12.2021
În cauza de față este cert că cererea principală este reprezentată de cererea de lămurire ce face obiectul dosarul nr………, aflat pe rolul Curții de Apel Galați, astfel că cererea de suspendare și, implicit, cererea de suspendare provizorie trebuie judecată de această din urmă instanță.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați, invocată din oficiu, și va declina cauza spre competentă soluționare către Curtea de Apel Galați – Secția I Civilă.
Autorul sintezei
judecător Ștefan CLIPCEA