Conform art.152 Legea nr. 360/2023 cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data depunerii cererii.
Cererea de pensionare a solicitantului a fost soluţionată în baza legii în vigoare la data formulării cererii, aşa cum prevăd disp. art.152 Legea 360/2023.
Solicitantul nu poate indica el în cererea sa care este legea aplicabilă.
Decizia civilă nr. 289/08.05.2025 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. (…) pronunţată de Tribunalul Vrancea a fost admisă contestația formulată de reclamantul (…) în contradictoriu cu pârâta CJP V.
A fost anulată decizia nr. (…)/01.10.2024 emisă de către pârâtă.
Obligă pârâta să emită o decizie de stabilire a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă ale reclamantului, cu începere din 01.09.2024, cu aplicarea tuturor dispozițiilor legale incidente din Legea nr. 360/2024 în raport de situația de fapt ce rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse de către reclamant în vederea obținerii acestui drept de pensie.
Tribunalul a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (…) şi înregistrată sub nr. (…) pe rolul Tribunalului Vrancea – Secţia I Civilă, reclamantul (…) a formulat în contradictoriu cu pârâta CJP V contestație împotriva deciziei de pensie nr. (…)/01.10.2024.
În motivarea cererii reclamantul a expus, în esență, următoarele împrejurări de fapt și de drept relevante:
– la data de 30.08.2024 a formulat cerere de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, însă pârâta a respins în mod nefondat această cerere, reținând că reclamantul nu ar avea împlinită vârsta de pensionare;
– deși reclamantul a formulat cererea la data de 30.08.2024, acesta a solicitat ca pensionarea să se realizeze cu începere din 01.09.2024, în temeiul legii nr. 360/2023 ce urma să intre în vigoare chiar la data de 01.09.2024, act normativ care oferea condiții mai avantajoase de pensionare prin raportare la situația particulară a reclamantului care lucrase timp de 35 de ani în condiții speciale, conform adeverințelor anexate cererii;
– în acest sens, conform tabelului de la art. 48 din Legea nr. 360/2023 reclamantul era îndreptățit la reducerea vârstei de pensionare cu 10 ani, iar nu doar cu 7 ani, astfel cum a reținut pârâta, aplicând în mod eronat prevederile legale în vigoare la data formulării cererii, și anume, Legea nr. 263/2010 și art. 20 din OUG 59/2000;
– cererea de pensionare trebuia soluționată conform legii nr. 360/2023, astfel cum a solicitat reclamantul, iar nu conform legilor în vigoare la data de 30.08.2024, data depunerii cererii la sediul CJP V.
Pârâta CJP V a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a contestației.
În esență, pârâta a învederat că a soluționat cererea conform Legii nr. 263/2010 și art. 20 din OUG 59/2000, acte normative în vigoare la data de 30.08.2024 – data depunerii cererii de pensionare, iar prin raportare la normele incidente cuprinse în aceste două acte normative reclamantul nu era îndreptățit la acordarea pensiei pentru limită de vârstă deoarece nu avea împlinită vârsta de 58 de ani, vârstă redusă cu 7 ani prin raportare la perioada de peste 35 de ani lucrată în condiții speciale.
Pe parcursul judecăţii s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând contestația de faţă prin prisma motivelor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente Tribunalul a reținut următoarele.
I. Chestiunile esențiale litigioase ce trebuie tranșate de instanța de judecată.
Raportul juridic litigios dedus judecății presupune analizarea și soluționare a 3 chestiuni esențiale, și anume:
– identificarea voinței juridice a reclamantului în ceea ce privește cadrul normativ în baza căruia a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă. În esență, urmează a stabili dacă reclamantul a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă în baza legii nr. 360/2023 sau în baza legilor în vigoare la data formulării cererii de pensionare, și anume, 30.08.2024;
– eficacitatea manifestării de voință a reclamantului, pentru ipoteza în care acesta a solicitat acordarea pensiei în temeiul legii nr. 360/2024. Cu alte cuvinte, urmează a stabili dacă pârâta era sau nu obligată să soluționeze cererea conform legii nr. 360/2023;
– îndeplinirea de către reclamant a condițiilor esențiale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.
Cercetând succesiv aceste chestiuni, Tribunalul a reținut următoarele.
1. În ceea ce privește problematica voinței juridice a reclamantului referitoare la cadrul normativ în baza căruia a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Examinând conținutul cererii de pensionare Tribunalul a reținut că este identificabilă voința juridică reală a reclamantului în ceea ce privește actul normativ în baza căruia a solicitat acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, fiind vorba despre Legea nr. 360/2023.
În acest sens, chiar dacă reclamantul nu a expus într-o manieră distinctivă voința ca cererea de pensionare să fie soluționată conform Legii nr. 360/2023 (de exemplu, printr-o solicitare expresă formulată pe prima pagină, eventual cu utilizarea unor simboluri particulare de evidențiere a cuvintelor, cum ar fi un anumit font sau folosirea majusculelor), mențiunile formulate pe cea de-a doua pagină a cererii sunt suficient de descriptive pentru a reține că aceasta a fost voința juridică reală a reclamantului.
În acest sens, pe pagina a doua a cererii, la rubrica „Mențiune”, reclamantul a făcut referire în mod expres la prevederile art. 48 alin. 1 lit. b tabel 2 din legea nr. 360/2023 și a arătat că „începând cu 01.09.2024 întrunesc condițiile de pensionare pentru limită de vârstă” având în vedere că a desfășurat activitate în condiții speciale o perioadă de timp îndelungată.
De asemenea, în cadrul celui de-al doilea paragraf de la rubrica „Mențiune” reclamantul a arătat că „reducerea vârstei standard de pensionare este de 10 ani, având în vedere vechimea în condiții speciale de muncă de peste 20 de ani”.
Or, aceste mențiuni/aserțiuni specifice sunt suficiente pentru a identifica voința reală a reclamantului în ceea ce privește actul normativ în baza căruia a solicitat soluționarea cererii de pensionare depusă la data de 30.08.2024, fiind vorba despre Legea nr. 360/2023.
2. În ceea ce privește eficacitatea manifestării de voință a reclamantului de a solicita soluționarea cererii de pensionare conform Legii nr. 360/2023, deși acest act normativ nu era în vigoare la data formulării cererii de pensionare.
a) În privința acestei problematici Tribunalul a reținut că nu se identifică nicio prevedere legală care să afecteze eficacitatea manifestării de voință a reclamantului în ceea ce privește opțiunea ca cererea de pensionare să fie soluționată în baza Legii nr. 360/2023, lege care, ipotetic, la data de 30.08.2024, urma să intre în vigoare la data de 01.09.2024.
b) În acest sens, situația cererii formulate în temeiul unei anumite legi, anterior momentului intrării în vigoare a legii respective, trebuie asimilată cu situația juridică a cererii care este formulată anterior momentului în care să curgă termenul imperativ în cadrul căruia se poate formula cererea respectivă.
Or, în cazul termenelor imperative legea sancționează cu decăderea/nulitatea doar cazul în care cererea este depusă după împlinirea termenului respectiv, iar nu și cazul în care cererea este depusă anterior momentului în care termenul începe să curgă. De exemplu, dacă termenul de 30 de zile de formulare a căii de atac a apelului împotriva unei hotărâri curge de la comunicarea hotărârii, sancțiunea nulității intervine doar în cazul în care calea de atac este formulată după împlinirea acestui termen, iar nu și în ipoteza în care calea de atac este formulată anterior comunicării hotărârii (adică anterior momentului de la care începe să curgă termenul).
Aplicând prin analogie același raționament Tribunalul a reținut că nu există nicio sancțiune care să afecteze eficacitatea manifestării de voință a reclamantului de a solicita la data de 30.08.2024 ca cererea de pensionare depusă la această dată să fie soluționată conform Legii nr. 360/2023 care urma să intre în vigoare la data de 01.09.2024.
De altfel, situația este similară cu cea în care organele de pensie au emis anterior datei de 01.09.2024 decizii de recalculare a pensiilor în baza Legii nr. 360/2023, decizii care urmau să producă efecte cu începere din 01.09.2024, neputându-se reține nulitatea acestora pe motiv că au fost emise anterior datei de intrare în vigoare a legii atât timp cât nu se identifică nicio normă care să atragă o astfel de sancțiune.
c) În considerarea celor arătate mai sus Tribunalul a reținut că solicitarea reclamantului de soluționare a cererii de pensionare conform Legii nr. 360/2023 avea eficacitatea juridică corespunzătoare, circumstanțe în care pârâta trebuia să examineze și să soluționeze cererea conform acestui act normativ, iar nu în conformitate cu actele normative în vigoare la data formulării cererii de acordare a pensiei (30.08.2024).
d) Cât privește argumentele reclamantului prin care a arătat, în esență, că a fost nevoit să depună cererea de pensionare pe data de 30.08.2024 spre sfârșitul programului de lucru, pentru a nu pierde prima zi de pensie (zi de duminică), acestea sunt lipsite de temei legal, reclamantul fiind probabil în eroare în privința conținutului normativ relevant din Legea nr. 360/2023.
Astfel, conform art. 89 alin. (2) din acest act normativ cererea de pensionare se putea depune în termen de 30 de zile de la îndeplinirea condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, iar conform art. 90 alin. (2) pensia se acorda de la data îndeplinirii acestor condiții, dacă cererea era depusă în termenul de 30 de zile menționat mai sus.
Prin urmare, dacă reclamantul considera că îndeplinește cerințele de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă chiar din ziua de 01.09.2024, acesta putea formula cererea de acordare a acestei pensii până pe data de 02.10.2024 inclusiv (cele 30 de zile fiind zile libere), fără a „risca” pierderea drepturilor de pensie pe vreuna din zile.
3. În ceea ce privește îndeplinirea de către reclamant a condițiilor esențiale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, Tribunalul a reținut următoarele.
Reținând mai sus la pct. 2 că cererea de pensionare formulată de către reclamant trebuia soluționată de către pârâtă în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023, Tribunalul a cercetat în continuare dacă la data de 01.09.2024 erau îndeplinite condițiile esențiale reglementate prin acest act normativ pentru ca reclamantul să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă.
Procedând la acest demers Tribunalul a constatat că la data de 01.09.2024 erau îndeplinite aceste cerințe.
a) Astfel, reclamantul avea realizat stagiul complet de cotizare reglementat la art. 47 din legea nr. 360/2023, fapt ce rezultă din chiar mențiunile cuprinse în decizia contestată unde se atestă realizarea unui stagiu de peste 35 de ani.
b) De asemenea, prin raportare la situația particulară a reclamantului acesta îndeplinea și cerința privitoare la vârsta necesară pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.
În acest sens, este necontestat faptul că până la data de 30.08.2024 reclamantul a realizat un stagiu de 35 de ani 6 luni și 25 de zile în condiții speciale, fapt menționat în chiar cuprinsul deciziei de respingere a cererii de pensionare.
Aplicând prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) Tabel 2 Tribunalul a reținut că reclamantul era îndreptățit la reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, ceea ce însemna vârsta de 55 de ani.
Cum la data de 01.09.2024 reclamantul avea deja împlinită vârsta de 55 de ani rezultă că acesta îndeplinea cele două cerințe esențiale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă începând cu această dată.
II. Soluția instanței.
Prin raportare la considerentele și concluziile expuse mai sus la pct. I Tribunalul a reținut că cererea de pensionare depusă de către reclamant la data de 30.08.2024 a fost soluționată eronat prin raportare la prevederile Legii nr. 263/2010 și art. 20 din OUG 59/2000, soluția de respingere fiind, de asemenea, eronată, dat fiind că reclamantul îndeplinea la data de 01.09.2024 cele două condiții esențiale pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2024.
În consecință, a admis contestația formulată de către reclamant, a anulat decizia contestată și a fost obligată pârâta să emită o decizie de acordare a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului, cu începere din data de 01.09.2024, cu aplicarea tuturor dispozițiilor legale incidente din Legea nr. 360/2024 în raport de situația de fapt ce rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse de către reclamant în vederea obținerii acestui drept de pensie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta CJP V solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii formulate de reclamant ca nefondată.
În motivare a arătat că prin cererea înregistrată la C.J.P. V sub nr. (…)/30.08.2024, dată la care se aflau în vigoare prevederile Legii nr. 263/2010, reclamantul intimat a solicitat stabilirea şi acordarea drepturilor de pensie pentru limita de vârstă începând cu data de 0l .09.2024. conform Legii nr. 360/2023, prin raportare la dispozițiile prevăzute de art. 48 alin. (1). lit. b) din acest act normativ, care a intrat în vigoare la data de 01.09.2024, sens în care a anexat, pe lângă actele obligatorii cerute de lege, adeverința nr. 799/01 .02.2024, emisa de RNP – ROMSILVA – DS V, Adeverința nr. 1404/19.08.2024, emisa de OS T, precum și Sentința Civila nr. (…) pronunțată de Tribunalul Vrancea, rămasă definitivă prin Decizia Civila nr. (…) a Curții de Apel Galați, hotărâre prin care instanța de judecată a obligat CJP V la valorificarea şi luarea în calcul a perioadei 01.09.1990 – 07.11.2022 ca fiind perioadă lucrată în condiții speciale de muncă, în procent de 100%, în temeiul OUG nr. 59/2000, conform înscrierilor din cuprinsul Adeverinței nr. 2098/07.11.2022 si Adeverinței nr. 4235/19.09.2022.
În aceste condiții, după analizarea documentației existente la dosar, în temeiul Legii nr. 263/2010 act normativ aflat în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a drepturilor de pensie, CJP V a procedat la emiterea Deciziei nr. (…)/01.10.2024 privind respingerea pensiei pentru limita de vârsta, motivat de faptul că la data depunerii cererii NU avea îndeplinită condiția privind vârsta de pensionare, respectiv vârsta 58 ani (reducerea vârstei standard de pensionare de 65 ani cu 7 ani, conform art. 20, alin. (3) din OUG nr. 59/2000) menționând că ulterior s-a procedat la emiterea unei noi/alte decizii privind respingere pensie limita de vârstă, având același număr și aceeași data, document unde la rubrica corespunzătoare stagiului total de cotizare realizat, a fost înscris stagiul corect de 45 ani 7 luni si 7 zile (şi nu stagiul total de 50 ani, 7 luni si 9 zile, cum în mod eronat a fost menționat in decizia contestată), din care:
-35 ani 6 luni şi 25 zile (perioadă lucrată în condiții speciale de muncă respectiv în
locurile de munca enumerate si menționate la art.20 alin. (2) din OUG nr. 59/2000),
-1 an 8 luni si 14 zile (perioada lucrata in condiții normale de munca),
-1 an 3 luni si 28 zile (stagiu asimilat),
-7 ani (spor aferent condițiilor speciale de munca conform art. 20 alin. (3) din OUG nr. 59/2000 respectiv acordarea unui an de spor pentru fiecare 5 ani lucrați în condițiile alin. (2) ale aceluiași articol din actul normativ mai sus invocat).
Consideră că, prin raportare la data depunerii cererii şi anume 30.08.2024, când in vigoare se aflau prevederile Legii nr. 263/2010, în mod corect si legal, în temeiul acestui act normativ s-a procedat la emiterea Deciziei nr. 12718/01.10.2024, document prin care a fost respinsa cererea de acordare a drepturilor de pensie pentru limita de vârstă motivat de faptul că la data depunerii cererii nu era îndeplinită condiția privind vârsta de pensionare respectiv vârsta de 58 ani (vârsta acestuia la data depunerii cererii fiind cea de 55 ani si 10 luni).
A susținut că în mod temeinic și legal, prin decizia contestată, CJP V a procedat atât la valorificarea şi luarea în calcul a acestei perioadei ca fiind lucrata in condiții speciale de muncă, cât şi la acordarea sporului de 7 ani aferent condițiilor speciale de muncă şi beneficiul de reducere cu 7 ani a vârstei standard de pensionare (65 ani), respectiv reducerea cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care şi-a exercitat profesia în aceste locuri de muncă.
Astfel, interpretarea instanței de fond cu privire la îndeplinirea de către reclamant a condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârsta începând cu data de 0l.09.2024, prin raportare la art. 48. alin. (1), lit. b), Tabel nr. 2 din Legea nr. 360/2023 (reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani acordata pentru perioada de peste 20 ani lucrata de acesta în condiții speciale de munca, respectiv în locurile de munca menționate la art. 20 din OUG nr. 59/2000, facilitate identică cu cea conferită de art. 55 alin. (1) lit. b) Tabelul nr. 2 din Legea nr. 263/2010, însă doar pentru anumite activități/locuri de munca enumerate şi înscrise în cuprinsul Anexei nr. 2 la lege, neacordată în cazul intimatului prin decizia ce face obiectul prezentei contestații şi nici prin celelalte doua decizii anterioare de respingere a pensiei pentru limita de vârstă), si nu prin raportare la dispozițiile art. 20 alin. (2) şi (3) din OUG nr. 59/2000 (reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani in care a lucrat în vârsta standard de pensionare de 65 ani, conform prevederilor art. 20. alin. (3) din OUG nr. 59/2000 (reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani in care acesta a desfășurat activitate de pază a fondului forestier, lucrări speciale de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri conform înscrierilor din cuprinsul adeverințelor emise de foștii angajatori).
Consideră că, deoarece cererea de acordare a drepturilor de pensie pentru limita de vârstă a fost depusă şi înregistrată de reclamant la CJP V sub nr. (…)/30.08.2024, în mod corect aceasta a fost analizata sub imperiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi nu potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Intimatul (…), legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
A susținut că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. b tabelul 2 din Legea nr. 360/2023, respectiv reducerea vârstei de pensionare cu 10 ani ca urmare a vechimii în condiții speciale de muncă de 35 de ani, 6 luni și 35 de zile.
A arătat că cererea sa a fost înregistrată la data de 30.08.2024, dar a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.09.2024, data când intra în vigoare noua lege a pensiilor.
A precizat că a depus cererea la data de 30.08.2024 pentru că data de 01.09.2024 era zi nelucrătoare și ar fi însemnat astfel diminuarea drepturilor sale cu o zi.
La data de 25.04.2025, intimatul a depus la dosar cuponul de pensie pe luna aprilie 2025 și biletele prin care i se reduce cu 50% transportul, apreciind astfel că apelul CJP V este unul formal.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că apelul este întemeiat.
În cauză, s-a contestat decizia nr. 12718/01.01.2024 prin care s-a respins înscrierea la pensie pentru limită de vârstă motivat de faptul că reducerea vârstei standard este de doar 7 ani.
Cererea pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă a fost depusă la data de 30.08.2024, dată la care era în vigoare Legea nr. 263/2010.
Noua lege a pensiilor a intrat în vigoare la data de 01.09.2024, iar potrivit art. 152, „cererile înregistrate şi nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluționează conform normelor legale existente la data depunerii cererii.”
Din aceste prevederi legale rezultă voința legiuitorului ca la soluționarea cererilor adresate caselor teritoriale de pensii și nesoluționate până la data de 01.09.2024, să fie avute în vedere dispozițiile legale în vigoare la data formulării cererii și nu cadrul normativ la care s-a făcut trimitere în conținutul cererii.
Nu este identificată nicio prevedere legală care să oblige casa teritorială de pensii să analizeze cererile care îi sunt adresate, prin raportare la alte dispoziții legale decât cele în vigoare la data formulării cererilor.
Analiza îndeplinirii condițiilor privind reducerea vârstei standard de pensionare conform dispozițiilor art. 48 alin.1 lit.b tabelul nr. 2 din Legea 360/2023, presupune în mod necesar formularea unei cereri adresate casei teritoriale după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
În consecință, Curtea consideră că apelanta în mod corect a analizat cererea formulată prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data formulării, respectiv Legea nr. 263/2010.
Nu poate fi primită susținerea intimatului privind depunerea cererii la data de 30.08.2024 pentru a evita pierderea unei zile de pensie, având în vedere prevederile art. 90 alin. 2 din Legea nr. 360/2023, potrivit cărora „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii (art. 89 alin. 2), aspect reținut și de prima instanță.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor pentru înscrierea la pensia pentru limita de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, Curtea constată că la data formulării cererii reclamantul nu îndeplinea cerințele de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a operării reducerii vârstei de pensionare în temeiul art. 20 din OUG 59/2000.
În acest sens, se constată că reclamantul s-a născut la data de 02.10.1968 și, prin raportare la art. 53 din Legea nr. 263/2010, acesta dobândește dreptul de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 de ani, adică la data de 02.10.2033.
Conform documentelor anexate cererii, intimatul a prestat muncă în condiții speciale, în conformitate cu prevederile art. 20 din OUG 59/2000, o perioadă de 35 de ani, 6 luni și 25 de zile.
Prestarea muncii în condiții speciale, în conformitate cu prevederile art. 20 din OUG 59/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, îi conferă acestuia beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, respectiv cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care şi-a exercitat profesia în locurile de muncă prevăzute la alin. 2 din OUG 59/2000, precum şi majorarea punctajelor lunare de pensie.
În cazul din speţă, pentru perioada lucrată în condiții speciale, în conformitate cu prevederile art. 20 din OUG 59/2000, (35 de ani, 6 luni și 25 de zile), intimatul reclamant beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 7 ani, iar la data formulării cererii de pensionare nu avea împlinită vârstă de 58 de ani, situație în care nu era îndeplinită una dintre cerințele cumulative pentru a fi înscris la pensie pentru limită de vârstă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin. 2 Cod proc.civ. va admite apelul formulat de CJP V împotriva sentinței civile nr. 7/16.01.2025 pronunțate de Tribunalul Vrancea, va schimba în tot sentința apelată și în rejudecare va respinge contestația formulată de reclamantul (…), ca neîntemeiată.
(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)