Motivul pentru care a început conflictul au fost injuriile pe care persoana vătămată I.G. le-a adresat inculpatului, aspect confirmat de această persoană vătămată, de martorul S.G.R., care precizează că I.G. l-a înjurat pe inculpat de „morții lui“, injurie de natură să creeze o emoție puternică inculpatului. Împrejurarea că persoana vătămată I.G. a adresat injurii inculpatului și a avut o atitudine provocatoare este confirmată și de martorii T.F.A. și I.V. De asemenea, în timp ce inculpatul și persoana vătămată I.G. se certau, adresându-și injurii, și se împingeau spre ieșirea de pe terasa magazinului, împreună cu martorii S.G.R., T.F.A. și I.V., care interveniseră între ei, formând cu toții un meleu (o îmbulzeală, o grămadă), persoana vătămată I.V. s-a apropiat de inculpat având un briceag în mână, aspect confirmat de persoana vătămată I.G., care a relatat că a luat briceagul din mâna tatălui său, de martorii S.G.R., T.F.A. (care a relatat că I.V. l-a și lovit pe inculpat) și TIB. Totodată, după meleu și ieșirea tuturor în stradă, inculpatul s-a îndepărtat fiind fugărit câțiva metri de către persoana vătămată I.G. (care luase briceagul de la tatăl său). După toate aceste evenimente, care, luate la o lată, au creat inculpatului o emoție puternică, acesta s-a înarmat cu șipca, s-a îndreptat către I.G. (care la rându-l său avea ridicată o bâtă pentru a-l lovi pe inculpat) și l-a lovit de două ori apoi și pe I.V. De asemenea, starea de tulburare în care se găsea inculpatul reiese și din imaginile surprinse de camera video din fața magazinului, după comiterea faptei, când acesta se deplasa de la o persoană vătămată la alta și gesticula nervos.
Prin urmare, în mod corect s-a reținut de către prima instanță circumstanța atenuantă a provocării, prev. de art. 75 alin.1 lit. a Cod penal, cu efectele prev. de art. 76 alin.1 Cod penal.
Decizia penală nr. 713/A/26.06.2025 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa penală nr.48 din data de 19.02.2025 pronunțată de Tribunalul Galaţi, a fost condamnat inculpatul I.C., la următoarele pedepse:
– 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 32(1) raportat la art. 188(1) – art. 189(1)(f) Cod Penal, cu aplicarea art. 75(1)(a) şi art. 76(1) Cod Penal (faptă din 01.11.2023); în temeiul art. 65(1) şi art. 66 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66(1)(h) – dreptul de a deţine, purta sau folosi orice categorie de arme, art. 66(1)(n) – dreptul de a se apropia la mai puţin 50 metri de persoanele vătămate I.G. şi I.V. şi art. 66(1)(o) – dreptul de a se apropia la mai puţin de 100 de casa ori locul de muncă al persoanelor vătămate I.G. şi I.V. pe o durată de 3 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.
– 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a liniştii şi ordinii publice, prevăzută de art. 371(2) şi (3) Cod penal, cu aplicarea art. 75(1)(a) şi art. 76(1) Cod Penal (faptă din 01.11.2023); în temeiul art. 38(2) şi art. 39(1)(b) Cod Penal au fost contopite pedepsele anterior aplicate şi a dispus ca inculpatul I.C. să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 4 luni la 5 ani şi 10 luni închisoare.
În temeiul art. 45(1) Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66(1)(h) – dreptul de a deţine, purta sau folosi orice categorie de arme, art. 66(1)(n) – dreptul de a se apropia la mai puţin 50 metri de persoanele vătămate I.G. şi I.V. şi art. 66(1)(o) – dreptul de a se apropia la mai puţin de 100 de casa ori locul de muncă al persoanelor vătămate I.G. şi I.V. pe o durată de 3 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.
În temeiul art. 72(1) Cod Penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă cu închisoarea durata reţinerii şi arestării preventive de la 02.11.2023 la zi.
În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod Procedură Penală s-a menținut ca legală și temeinică măsura arestării preventive dispuse în privința inculpatului I.C.
În temeiul art. 320 din Legea nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătătii a fost admisă acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgență „…” … şi a fost obligat inculpatul I.C. la plata sumei de 4.113,10 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate I.G. şi a sumei de 9.804,95 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate I.V.
În temeiul art. 1357(1) Cod Civil a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată I.G. şi a fost obligat inculpatul I.C. la plata sumei de 7.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 7(1) din Legea nr. 76 / 2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul I.C. în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art. 112(1)(b) Cod Penal s-a dispus confiscarea unui fragment din lemn cu lungimea de aproximativ 160 cm (coletul nr. 2).
În temeiul art. 274(1) şi (2) Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 3.000 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.504/P/2023, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.C., sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. art. 32(1) raportat la art. 188(1) – art. 189(1)(f) Cod Penal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art. 371 Cod Penal.
Ca situație de fapt s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 01.11.2023 în jurul orei 16:50, aflându-se în faţa barului cunoscut sub denumirea „…” din localitatea …, ar fi pus în executare intenția de a suprima viața persoanelor vătămate I.G. şi I.V., aplicându-i persoanei vătămate I.G. lovituri extrem de violente cu o şipcă în zona capului şi a corpului, provocând astfel căderea ei la sol şi cauzându-i leziuni evaluate medico-legal ca necesitând pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar persoanei vătămate I.V. aplicându-i lovituri cu acelaşi obiect contondent alungit în zona corpului şi provocându-i astfel leziuni traumatice (evaluate medico-legal ca necesitând 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa.
După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Galați, s-a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpat şi părţi, stabilindu-se un termen de 40 de zile pentru formularea unor eventuale cereri și excepții privind legalitatea sesizării instanței ori a actelor de urmărire penală. Întrucât termenul astfel fixat nu au fost formulate asemenea cereri și excepții şi apreciind că nu se impune invocarea de excepții cu privire la aceste aspecte nici din oficiu, prin încheierea nr. 27 din 19.01.2024 judecătorul de cameră preliminară a constatat că Tribunalul Galaţi este instanţa competentă material şi teritorial să judece prezenta cauză, potrivit dispoziţiilor art. 36(1)(a) şi art. 41 Cod Procedură Penală, tribunalul este legal sesizat prin rechizitoriul nr. 504 / P / 2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați; probele administrate în faza de urmărire penală au fost legal administrate; actele de urmărire penală au fost legal efectuate.
În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la audierea martorilor IV (f. 30 instanţă), TIB (f. 52 instanţă), T.F.A. (f. 53 instanţă), ME (f. 60 instanţă), a persoanelor vătămate I.G. (f. 48 şi 61 instanţă) şi I.V. (f. 74 instanţă), precum şi a inculpatului I.C. (f. 88 instanţă).
Prin încheierea din data de 23.01.2025, Tribunalul a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice din cea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32(1) raportat la art. 188(1) – 189(1)(f) Cod Penal în cea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de aert. 193(2) Cod Penal.
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum și argumentele și susținerile părților participanţilor procesuali, Tribunalul a reţinut următoarele:
Inculpatul I.C. şi persoanele vătămate I.V. şi I.G. locuiesc cu toţii în satul …, comuna …, jud. …. În timp ce inculpatul obişnuieşte să lucreze ca zilier, persoanele vătămate muncesc pe raza judeţului … ca tăietori de lemne.
În ziua de 30.10.2023 persoana vătămată I.G. a revenit din judeţul … în localitatea de domiciliu, împreună cu martorul S.G.R. În seara respectivă, persoana vătămată s-a întâlnit la barul din localitatea …, cunoscut sub denumirea populară „…”, cu inculpatul I.C., între cei doi iscându-se la un moment dat un conflict, pe fondul faptului că persona vătămată îl înjurase pe inculpat. Din declaraţiile persoanei vătămate I.G., inculpatul I.C. (împreună cu o altă persoană pe care nu a putut-o identifica) l-a aşteptat după închiderea localului cu intenţia de a-l agresa, fără a reuşi însă acest lucru datorită faptului că persoana vătămată a reuşit să scape prin fugă (declaraţie I.G., f. 121 urm. penală).
A doua zi (01.11.2023), inculpatul I.C. a mers la magazinul „II …” (denumit în limbaj popular „…”), unde s-a întâlnit cu fratele său, martorul I.V., împreună cu martorii TIB, în vârstă de 16 ani (fratele martorului S.G.R.) şi T.F.A., în vârstă de 15 ani. Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a arătat că pe terasă s-ar fi întâlnit cu persoana vătămată I.V. care „s-a oferit să îi cumpere o tărie”, ofertă acceptată de inculpat, iar în cursul discuţiei purtate, i-ar fi povestit acestuia despre conflictul avut cu fiul său cu o seră înainte. Ulterior, persoana vătămată i-a mai oferit o tărie şi pe fondul refuzului inculpatului de a bea, i-ar fi aplicat o palmă (declaraţie inculpat – f. 88 instanţă). Acest episod lipseşte însă cu desăvârşire din cuprinsul declaraţiilor date anterior de inculpat în cursul urmăririi penale (f. 53-56 urm. penală), astfel că afirmaţiile cu caracter de noutate expuse în faţa instanţei de judecată nu vor fi luate în considerare pe motiv de nesinceritate.
Tot din declaraţia persoanei vătămate I.G. reiese că a doua zi acesta a convenit cu martorul S.G.R. ca în situaţia în care s-ar fi întâlnit cu inculpatul să îl agreseze pe acesta. De menţionat că martorul S.G.R. avea de restituit suma de 600 euro către inculpatul I.C. Astfel, martorul l-a apelat telefonic pe inculpat, iar în cursul discuţiei purtate s-au înjurat reciproc, inculpatul comunicându-i că se află la bar.
În jurul orei 17:50 la magazin persoana vătămată I.G. şi martorul S.G.R. au ajuns cu un atelaj hipo. Aceştia şi-au cumpărat câte o bere şi au mers pe terasa magazinului. La scurt timp, între aceştia şi inculpatul I.C. a izbucnit o ceartă, în cursul căreia inculpatul i-a reproşat lui SRG datoria ce trebuia să o achite. Scandalul a degenerat, inculpatul I.C. şi I.G. începând să se înjure reciproc, fiind sprijiniţi de martorul I.V. (fratele inculpatului) şi respectiv, persoana vătămată I.V. De menţionat că în cuprinsul rechizitoriu se arată că acesta „ajunsese în acel moment, într-o stare avansată de ebrietate, pe terasa magazinului”, însă din propriile declaraţii ale persoanei vătămate, rezultă că acesta se afla pe terasa magazinului anterior sosirii fiului său şi a martorului S.G.R.
Revenind la conflict, Tribunalul a reţinut că inculpatul (sprijinit de fratele său I.V.) şi persoanele vătămate au început să se îmbrâncească în faţa magazinului. I.V. a menţionat că în acea etapă a conflictului se afla pe terasă şi a ieşit abia când fiul său I.G. era deja lovit şi căzut la pământ, însă declaraţiile martorilor (ex. T.F.A. – f. 53 instanţă) şi a propriului său fiu (f. 121 urm. penală şi 48 instanţă), îl plasează pe acesta în afara magazinului, având asupra sa un cuţit, cu care intenţiona să îl agreseze pe inculpat. Datorită agresivităţii manifestate de persoanele vătămate şi a martorului S.G.R., inculpatul I.C. s-a îndepărtat de pe terasa magazinului, a mers la un gard aflat în apropiere şi a smuls o şipcă, revenind apoi către magazin. Între timp, martorul I.V. a luat din magazin o coadă de topor (f. 83 verso urm. penală), cu intenţia de a interveni în conflict, însă a fost dezarmat de S.G.R. Coada de topor a fost apoi luată de I.G., care s-a poziţionat în calea inculpatului, care se apropia din nou de terasa magazinului. Persoana vătămată I.V. a încercat să intervină între fiul său şi martorul I.V., însă s-a dezechilibrat şi a căzut la sol. Ajungând faţă în faţa unul cu celălalt, I.G. şi I.C. au ridicat ambii obiectele vulnerante pe care le aveau în mână, însă inculpatul a fost mai rapid şi a aplicat persoanei vătămate două lovituri puternice, prima în zona superioară a trunchiului şi a doua în zona capului, ceea ce l-a determinat să îşi piardă conştienţa şi să cadă la sol. Între timp, I.V. se ridicase de jos, astfel că inculpatul l-a lovit şi pe acesta în zona toracelui, de două ori, persoana vătămată resimţind imediat o durere puternică, ceea ce l-a determinat să se aşeze în partea din spate a atelajului hipo cu care sosise la magazin fiul său I.G. şi martorul S.G.R.
Inculpatul I.C. a avut intenţia de a mai aplica lovituri persoanelor vătămate I.G. şi I.V., însă întrucât aceştia fie nu mai reacţionau şi erau inconştienţi la sol, fie acuzau dureri puternice şi nu mai reprezentau o ameninţare efectivă, a renunţat, fiind dezarmat şi îndepărtat de fratele său, martorul I.V.
Dincolo de declaraţiile martorilor şi părţilor (care pot fi subiective), desfăşurarea conflictului a fost surprinsă de sistemul de supraveghere al magazinului. Astfel:
Camera 1 (ce surprinde imagini de pe terasa magazinului)
– ora 17:49:02 – inculpatul I.C. se află pe terasa magazinului „…” aşezat pe scaun, fiind îmbrăcat cu o geacă de culoare roşie şi pantaloni de culoare deschisă. Pe terasa magazinului se mai afla şi fratele acestuia, respectiv I.V., care stă în picioare, îmbrăcat cu un hanorac gri şi având gluga pe cap, precum şi martorii TIB şi T.F.A.;
– ora 17:50:02 – pe terasa, intră persoana vătămată I.G. (îmbrăcat cu blugi şi o geacă având un triungi pe spate de culoare alb şi încălţat cu adidaşi) şi martorul S.G.R. (având o vestă roşie, cu glugă);
– ora 17:50:44 – inculpatul I.C. poartă o discuţie cu martorul S.G.R. Persoana vătămată I.G. asistă la discuţie, având în mână o sticlă cu bere;
– ora 17:51:33 – între inculpatul I.C. şi persoana vătămată I.G. a izbucnit un conflict, aceştia adresându-şi injurii fără însă a se lovi. Se poate observa cum persoana vătămată introduce de mai multe ori mâna la buzunarele pantalonilor şi ale gecii;
– ora 17:52:12 – între I.C. şi I.V., pe de o parte, şi I.G. şi I.V. se declanşează un meleu, împingându-se afară de pe terasă, pe podeţ;
– ora 17:52:22 – fratele inculpatului, I.V., revine pe terasa magazinului şi, din lateralul terasei ia un obiect contondent alungit (bâtă) cu care iese afară, în stradă.
– ora 17:52:38 – I.V. revine pe terasa magazinului, lângă el fiind vânzătoarea I. V.
Camera 2 (ce surprinde imagini din faţa magazinului):
– ora 17:49:51 – persoana vătămată I.G. ajunge în faţa magazinului “…”, fiind însoţit de către martorul S.G.R., cu căruţa acestuia din urmă;
– ora 17:51:48 – cea de-a doua persoană vătămată, I.V., se îndreptă către terasa magazinului, având mâna stângă în buzunar și în cealaltă mână ținând un bidon. Acesta merge direct la pasarela care face accesul pe terasa magazinului;
– ora 17:51:12 – martorul I.V. și persoanele vătămate I.V. şi I.G. se îmbrâncesc la intrarea în magazin, inculpatul fiind primul care iese în stradă;
– ora 17:52:14 – inculpatul I.C. este în apropierea căruței martorului S.G.-R., din magazin ieșind după el persoanele vătămate şi martorul T.F.A.;
– ora 17:52:17 – inculpatul fuge pe stradă către colțul intersecției cu drumul comunal fiind urmat de către persoana vătămată I.G., care se oprește în dreptul cabalinei, după care revine în apropierea atelajului hipo;
– ora 17:52:23 – persoana vătămată I.G. se află lângă căruța martorului S.G-R care ieşise și el din magazin. Imediat după acesta se poate observa pe pasarela de acces în terasa magazinului cum iese fratele inculpatului, I.V., având în mână o un obiect contondent alungit (bâtă), cu care se îndreptă către persoana vătămată I.G.;
– ora 17:52:25 – fratele inculpatului încearcă să lovească persoana vătămată I.G. cu bâta; între aceștia intervine martorul S.G.R.;
– ora 17:52:29 – martorul SG-R îl deposedează de bâtă pe I.V. iar acesta fuge în interiorul terasei magazinului. Persoana vătămată I.V., care se afla pe cealaltă parte a străzii se apropie de locul în care se află celelalte persoane, dezechilibrându-se și căzând la pământ;
– ora 17:52:33 – persoana vătămată I.G. ia bâta din mâinile martorului SG-R. În plan îndepărtat se poate observa cum inculpatul I.C. se apropie având în mâini un obiect contondent alungit (scândură);
– ora 17:52:37 – inculpatul I.C. se află față-n față cu persoana vătămată I.G., ambii având în mâini obiectele alungite contondente, ridicate în poziţie de lovire;
– ora 17:52:39 – inculpatul I.C. aplică o primă lovitură persoanei vătămate I.G. în partea superioară a trunchiului, ținând bâta cu ambele mâini, lovitura fiind aplicată de sus în jos; Inculpatul I.C. aplică a doua lovitură persoanei vătămate, prin aceeași modalitate descrisă, acesta căzând la pământ inconștient. Lovitura este aplicată în zona capului persoanei vătămate, cu intensitate;
– ora 17:52:43 – inculpatul aplică prima lovitură celei de-a doua persoane vătămate, ținând bâta cu ambele mâini, lovind persoana vătămată în zona hemi torace lateral stânga;
– ora 17:52:45 – inculpatul I.C. aplică o a doua lovitură persoanei vătămate I.V., în același mod descris anterior. Persoana vătămată scapă din mână bidonul ce îl avea când a venit la magazin. În tot acest timp persoana vătămată I.G. se află căzută la pământ inconștientă;
– ora 17:52:48 – inculpatul îşi manifestă intenţia de a-i aplica încă o lovitură persoanei vătămată I.V., însă se opreşte, timp în care persoana vătămată ţine mâna dreaptă în zona toracică, acuzând dureri. În acest timp fratele inculpatului, I.V., iese afară de pe terasa magazinului;
– ora 17:52:52 – inculpatul I.C. se îndreaptă către persoana vătămată I.G., care se află la pământ, inconștientă, și aruncând în șanț obiectul cu care a lovit-o se înarmează cu bâta pe care persoana vătămată I.G. o avusese în mână, aflată lângă acesta. Inculpatul ridică bâta şi intenţionează să-l mai lovească o dată pe I.G., însă se opreşte;
– ora 17:53:01 – martorul T.F.A. se interpune în faţa inculpatului care se manifestă cu bâta în mână, părând dispus să o mai lovească pe persoana vătămată;
– ora 17:53:03 – fratele inculpatului, I.V., îi ia din mâna acestuia bâta şi îl îndepărtează, inculpatul I.C. manifestându-se agresiv;
– ora 17:53:17 – inculpatul I.C. se îndreptă către persoana vătămată I.V. şi i se adresează agresiv acestuia, fără însă a-l mai lovi;
– ora 17:53:24 – inculpatul I.C. se îndreptă din nou către persoana vătămată I.G., care încearcă să se ridice de la pământ. Inculpatul I.C. simulează o lovitură cu palma, fără însă a mai lovi persoana vătămată;
– ora 17:53:38 – din magazin iese afară martorul T.F.A. care aduce o rolă de prosoape de bucătărie, pentru a opri sângerarea de la capul persoanei vătămate; inculpatul se urcă în autoturismul marca VW Golf 4, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare …, cu care pleacă de la locul faptei;
S-a menţionat că, întregul conflict a fost perceput în mod direct de persoanele aflate la faţa locului, modalitatea de desfăşurare fiind aptă de a le crea acestor o stare puternică de temere. De altfel, din declaraţia martorului ME rezultă că a fost rugat de martora IV (care vindea în magazin la acel moment) să rămână cu ea (f. 60 instanţă).
Persoana vătămată I.G. şi-a revenit din starea de inconştienţă după câteva minute, fiind preluat de o ambulanţă şi transportat la Spitalulul Clinic de Urgenţă „…” G, unde i s-au acordat îngrijiri medicale. Din raportul de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 949 / A1-D / 02.11.2023 (f. 30-32 urm. penală), întocmit de Serviciul Clinic de Medicină Legală …, persoana vătămată I.G. prezenta la momentul examinării traumatism cranio-cerebral cu comoţie cerebrală anamnestica, plaga contuza fronto-parietala stânga, hematom epicranian fronto-parietal stâng, lama de hematom subdural temporo-parietal stâng şi frontal drept, fractură fronto-parietală stângă, posibil iradiata în baza craniului (examenul CT cerebral descrie fracturi de arcada zigomatica, perete lateral orbita stângă, perete posterior sinus maxilar stâng şi sinus sfenoidal cu hemosinus sfeno-maxilar stâng), traumatism facial cu echimoza palpebrala stângă, excoriație sprâncenară şi excoriatii nazale, traumatism umăr drept, echimoză toracică anterioară stângă, echimoze şi excoriații abdominale (în hipocondrul drept şi stâng). Aceste leziuni au putut fi produse prin lovire cu corp contondent alungit (traumatismul cranio-cerebral), prin lovire cu sau de corpuri dure (leziunile faciale) şi prin loviri cu corpuri contondente alungite (leziunile pe umăr, torace şi abdomen. De asemenea, s-a mai concluzionat că traumatismul cranio-cerebral necesită 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, fără punerea în primejdie a vieţii.
De asemenea, a două zi (02.11.2023) organele de poliţie au condus şi pe persoana vătămată I.V. la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale, întrucât acesta avea dificultăţi la respiraţie. În privinţa acestuia, raportul de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 948 / A1-D / 02.11.2023 (f. 33-34 urm. penală), întocmit de Serviciul Clinic de Medicină Legală … a concluzionat că acesta prezenta la momentul examinării traumatism toracic închis cu echimoze latero-toracice stângi, fracturi cu deplasare costale stângi etajate de la C7 în jos, hemopneumotorax drenat prin pleurotomie, precum si un traumatism cranio-cerebral minor cu tumefactie echimotică şi excoriație frontală stânga. Leziunile toracice au putut fi produse prin loviri cu corp contondent alungit, în timp ce leziunile frontale au putut fi produse prin lovire cu sau de corp contondent. Traumatismul toracic a necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi a pus în primejdie viața persoanei vătămate.
Pe cale de consecinţă, apreciind că vinovăţia inculpatului a fost probată dincolo de standardul probator prevăzut de art. 396(2) Cod Procedură Penală, în privinţa acestuia s-a pronunţat o hotărâre de condamnare.
Activitatea infracțională a inculpatului I.C. care, la data de 01.11.2023 în jurul orei 16:50, aflându-se în faţa barului cunoscut sub denumirea „…” din localitatea …, a aplicat persoanei vătămate I.G. lovituri cu o şipcă în zona capului şi a corpului, provocând astfel căderea ei la sol şi cauzându-i leziuni traumatice evaluate medico-legal ca necesitând pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar persoanei vătămate I.V. lovituri cu acelaşi obiect contondent alungit în zona corpului şi provocându-i astfel leziuni traumatice evaluate medico-legal ca necesitând 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa şi care au tulburat grav ordinea şi liniştea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32(1) din raportat la art. 188(1) – 189(1)(f) Cod Penal şi tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371(2) și (3) Cod Penal.
În ceea ce priveste pedeapsa principală, instanta a tinut cont la stabilirea acesteia de criteriile generale prevazute de art. 74 Cod Penal referitoare la gravitatea infracţiunii săvârșite ori la periculozitatea inculpatului, respectiv împrejurările şi modul de comitere a faptei, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii acesteia şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa eventualelor antecedente penale, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Referitor la gravitatea concretă a infracţiunii săvârşite, Tribunalul a reţinut că aceasta a avut o anumită gravitate care nu poate fi ignorată. În concret, inculpatul I.C. a aplicat celor două persoane vătămate lovituri extrem de puternice cu obiectul contondent anterior menţionat (şipcă de gard), lovituri care au avut drept urmare producerea unor leziuni serioase (40-50 zile de îngrijiri medicale în cazul persoanei vătămate I.G. şi 30-35 zile de îngrijiri medicale concomitent cu punerea în primejdie a vieţii în cazul persoanei vătămate I.V.), aceste urmări impunându-se a fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei cu închisoarea.
Pe de altă parte, nu a putut fi trecută cu vederea împrejurarea că acest conflict a fost iscat şi întreţinut de persoana vătămată I.G. şi martorul S.G.R., care luaseră anterior hotărârea de a-l agresa pe inculpat în situaţia în care se vor întâlni. Potrivit art. 75(1)(a) Cod Penal, constituie circumstanță atenuantă legală „săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă”. În acest sens instanţa reţine că cele două persoane anterior amintite l-au provocat pe inculpat pe terasa magazinului, apoi au început să se îmbrâncească cu acesta, comportament care în mod cert a fost de natură să-i provoaxce inculpatului o stare de tulburare puternică, pe fondul căreia acesta a luat decizia de a aplica o corecţie persoanelor vătămate în modalitatea descrisă în cuprinsul secţiunii „Situaţia de fapt”. Pe cale de consecinţă, Tribunalul a apreciat că se impune reţinerea acestei circumstanţe în favoarea inculpatului.
Prin urmare, toate aceste împrejurări de fapt justifică în opinia instanţei de judecată, alături de lipsa de antecedente penale, precum şi atitudinea sinceră şi de regret adoptată, aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, reduse cu o treime ca urmare a reţinerii circumstanţei agravante. De asemenea, în vederea evitării unor conflicte viitoare, a fost aplicată inculpatului şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 66(1)(h) – dreptul de a deţine, purta sau folosi orice categorie de arme, precum şi cea prevăzută de art. 66(1)(n) şi (o) – dreptul de a se apropia la mai puţin de 50 metri de persoanele vătămate I.G. şi I.V. ori la mai puţin de 100 m de locuinţa ori locul de muncă a acestora.
În faza de urmărire penală, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „…” G s-a constituit parte civilă cu suma de 4.113,10 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate I.G. şi respectiv, cu suma de 9.804,95 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate I.V. (f. 145-147 urm. penală). De asemenea, persoana vătămată I.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 4.103,10 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare şi 5000 euro reprezentând daune morale.
Potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, „cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs”, sumele urmând a fi recuperate de către furnizorii de servicii medical, care în acest sens se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată. Având în vedere că spitalizarea persoanelor vătămate I.G. şi I.V. s-a datorat agresiunii întreprinse de inculpat, instanţa îl va obliga pe acesta la plata contravalorii serviciilor medicale ocazionate de spitalizare.
În ceea ce priveşte pretenţiile formulate de persoana vătămată I.G., s-a constatat în primul rând că acesta solicită aceleaşi cheltuieli de spitalizare pe care le-a solicitat şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „…” G şi la care inculpatul deja a fost obligat, drept pentru care acest capăt de cerere a fost respins.
Cât priveşte daunele morale solicitate, Tribunalul a apreciat că acestea urmează a fi acordate, însă nu în cuantumul solicitat. Aşa cum s-a arătat anterior, persoana vătămată I.G. este responsabil de iniţierea şi apoi amplificarea conflictului care în final a dus la rănirea sa ca urmare a loviturilor aplicate de inculpat. Prin urmare, propria sa culpă în producerea unui eventual prejudiciu moral trebuie avută în vedere la aprecierea cuantumului concret al despăgubirilor ce urmează a fi acordate. În aceste condiţii, având în vedere gravitatea leziunilor suferite, numărul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, precum şi propria sa atitudine provocatoare, instanţa de judecată a apreciat că suma de 7.000 lei reprezintă o reparaţie echitabilă şi suficientă a prejudiciu moral încercat.
De asemenea, s-a dispus confiscarea unui fragment din lemn cu lungimea de aproximativ 160 cm (coletul nr. 2), obiect vulnerant folosit de inculpat la comiterea infracţiunii.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați şi inculpatul I.C.
Parchetul a criticat sentința pentru netemeinicie cu privire la reținerea circumstanței atenuante a provocării. A arătat că inculpatul s-a îmbrâncit și și-au adresat injurii reciproc cu partea vătămată, iar după acest conflict verbal și minim fizic a plecat din locul inițial, a revenit înarmat cu o șipcă și a lovit partea vătămată, astfel că nu se poate considera că a fost provocat, solicitând înlăturarea acestei circumstanțe și reindividualizarea pedepsei. A solicitat respingerea apelului inculpatului, raportat la concluziile anterior prezentate.
Inculpatul I.C., prin apărător ales, a criticat încheierea de ședință din 23.01.2025, prin care s-a respins cererea schimbării încadrării juridice. A arătat că nu a avut în niciun moment în intenție să suprime viața părții vătămate, solicitând reținerea a două infracțiuni, respectiv una față de partea vătămată IG sub forma lovirii și alte altor violențe prevăzute de 193 alin. 2 Cod penal, pornindu-se de la concluziile raportului medico-legal care arată atât întinderea zilelor de îngrijiri medicale cât și zonele vizate, iar faţă de partea vătămată IV să se rețină săvârșirea infracțiunii prevăzute de 194 alin. 1 lit. e Cod penal, vătămare corporală care a pus în primejdie viața persoanei vătămate, și aplicarea unor pedepse pentru aceste infracţiuni, avându-se în vedere că a executat 2 ani și 6 luni de arest preventiv, perioadă suficientă pentru a înțelege consecințele infracțiunilor săvârșite. A solicitat înlăturarea obligației de a nu se apropia mai mult de 50 metri de persoanele vătămate, în condițiile în care acestea au declarat că nu mai simt sentimente de teamă față de inculpat. Cu privire la apelul parchetului, a solicitat respingerea acestuia, apreciind că a acționat în stare de provocare întrucât conflictul izbucnit între el și una dintre părțile vătămate a luat formă fizică, că cealaltă parte vatămată a avut un cuțit pe care l-a folosit, că ambii au ridicat obiectele vulnerabile în același timp, iar inculpatul a lovit a lovit primul datorită faptului că nu se afla sub stare de ebrietate, spre deosebire de părțile vătămate.
Apelurile sunt nefondate.
Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea faptelor penale deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, indicate și analizate de către prima instanță mai sus, reiese că la data de 01.11.2023 în jurul orei 16:50, aflându-se în faţa barului cunoscut sub denumirea „…” din localitatea …, inculpatul I.C. a aplicat persoanei vătămate I.G. lovituri cu o şipcă în zona capului şi a corpului, provocând căderea ei la sol şi cauzându-i leziuni traumatice evaluate medico-legal ca necesitând pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar persoanei vătămate I.V. lovituri cu acelaşi obiect contondent alungit în zona corpului şi provocându-i astfel leziuni traumatice evaluate medico-legal ca necesitând 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au pus în primejdie viaţa. Totodată, acțiunile violente ale inculpatului asupra celor două persoane vătămate, comise în public și înarmat cu un obiect contondent, ce poate pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, au creat o stare de temere, de nesiguranță, de indignare, persoanelor prezente, tulburând astfel grav ordinea şi liniștea publică.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, Curtea constată, la fel ca și prima instanță, că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor calificat și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Critica inculpatului privind netemeinicia încheierii de ședință din 23.01.2025, prin care s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor calificat în infracțiunile de lovire, față de persoana vătămată I.G., și de vătămare corporală, față de persoana vătămată I.V., este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta mai jos.
În acest sens arătăm că, distincția dintre o infracțiune de tentativă de omor tentativă la infracțiunea de omor, și o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății o reprezintă atitudinea psihică a inculpatului cu privire la rezultatul produs ca urmare a acțiunii infracționale desfășurare.
Astfel, în cazul tentativei la infracțiunea de omor, inculpatul urmărește sau acceptă, ca rezultat al acțiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voința acestuia, însă, în cazul unei infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății persoanei, inculpatul urmărește sau acceptă doar vătămarea integrității corporale ori a sănătății unei persoane ca urmare a acțiunii sale infracționale.
Pentru determinarea acestei atitudini psihice jurisprudența și doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracțiune contra vieții de una îndreptată împotriva integrității corporale sau sănătății, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură lovitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forță ridicată sau mai puțin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngriji medicale, pierderea sau nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieții), atitudinea făptuitorului.
Revenind la prezenta cauză, se observă că obiectul vulnerant folosit de inculpat, respectiv o șipcă de gard, este un obiect contondent (tare) care, atunci când este folosit pentru a aplica lovituri repetate într-o zonă vitală, cum este cea a capului și a toracelui, devine o armă ce este susceptibilă de a produce decesul.
Cu privire la zona corpului care a fost vizată, se constată că inculpatul a vizat zone vitale, respectiv cea a capului în cazul persoanei vătămate I.G., între care zona parietală stânga, care este destul de sensibilă la lovituri repetate, precum și zona feței și a toracelui, iar în cazul persoanei vătămate I.V. zona toracică, unde se află organe importante.
În ceea ce privește numărul loviturilor, acestea au fost multiple, respectiv câte două lovituri aplicate fiecăreia dintre persoanele vătămate, în partea superioară a trunchiului și apoi în zona capului persoanei vătămate I.G. și în zona toracelui, de două ori, persoanei vătămate I.V.
Intensitatea loviturilor a fost puternică, având în vedere că persoana vătămată I.G. a căzut și și-a pierdut cunoștința iar persoana vătămată I.V. s-a aşezat în partea din spate a atelajului hipo din apropiere și nu mai reacţiona.
Relevante în ceea ce privește zona vizată, numărul și intensitatea loviturilor sunt imaginile video surprinse de camera video din exteriorul magazinului în fața căruia s-au desfășurat faptele, observându-se stea și determinarea cu care inculaptul a aplicat loviturile persoanelor vătămate.
Cu privire la urmările faptei, se constată că persoana vătămată I.G. a suferit un traumatism cranio-cerebral cu comoţie cerebrală anamnestica, plaga contuza fronto-parietala stânga, hematom epicranian fronto-parietal stâng, lama de hematom subdural temporo-parietal stâng şi frontal drept, fractură fronto-parietală stângă, posibil iradiata în baza craniului (examenul CT cerebral descrie fracturi de arcada zigomatica, perete lateral orbita stângă, perete posterior sinus maxilar stâng şi sinus sfenoidal cu hemosinus sfeno-maxilar stâng), traumatism facial cu echimoza palpebrala stângă, excoriație sprâncenară şi excoriatii nazale, traumatism umăr drept, echimoză toracică anterioară stângă, echimoze şi excoriații abdominale (în hipocondrul drept şi stâng), traumatismul cranio-cerebral necesitând 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Chiar dacă leziunile nu au pus în primejdie viața persoanei vătămate, aceasta nu este suficient pentru a se trage concluzia că inculpatul a vizat doar vătămarea corporală a persoanei și că nu a acționat cu intenția, fie ea și indirectă, de a suprima viața persoanei vătămate. În literatura și practica juridică s-a reținut în mod constant că există tentativă de omor și nu vătămare corporală ori de câte ori făptuitorul acționează în aşa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii, moartea victimei neproducându-se din motive independente, neavând relevanță timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracțiunilor de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului.
În ceea ce privește persoana vătămată I.V., aceasta a suferit un traumatism toracic închis cu echimoze latero-toracice stângi, fracturi cu deplasare costale stângi etajate de la C7 în jos, hemopneumotorax drenat prin pleurotomie, precum si un traumatism cranio-cerebral minor cu tumefactie echimotică şi excoriație frontală stânga, traumatismul toracic necesitând 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi a pus în primejdie viața persoanei vătămate. Această ultimă urmare, a punerii în primejdie a vieţii, este una directă (nu mediată) a violențelor exercitate de inculpat asupra persoanei vătămate, situație în care nu se poate reține o intenţie depășită (cum ar fi în cazul unei violențe minime, de exemplu o împingere, care nu este în măsură să aibă ca urmare în mod direct sau nemijlocit punerea în primejdie a vieţii victimei), ci cel puțin o intenție indirectă.
În ceea ce privește atitudinea inculpatului, se observă că acesta s-a înarmat cu obiectul contondent special pentru a lovi persoanele vătămate, iar după agresarea acestora se plimba de la una la cealaltă, manifestându-se agresiv, încercând să le mai lovească cu șipca de gard ori cu coada de topor, luată de la persoana vătămată I.G., sau cu palma, martorul T.F.A. interpunându-se între el și persoana vătămată I.G. iar martorul I.V. i-a luat bâta şi l-a îndepărtat.
În consecință, faţă de natura obiectului vulnerant folosit (o șipcă de gard, care este un obiect contondent ce poate deveni o armă susceptibilă de a produce decesul), zona corporală vizată (zona capului, inclusiv cea parietală, și respectiv, toracică, care conţin organe vitale și sunt destul de sensibile la lovituri), numărul şi intensitatea loviturilor (multiple lovituri puternice aplicate în zona capului persoanei vătămate I.G., cauzând căderea acesteia și pierderea cunoștinței, și în zona toracică persoanei vătămate I.V., care s-a aşezat în partea din spate a atelajului hipo din apropiere și nu mai reacţiona), urmările grave produse (numeroase leziuni în zona capului persoanei vătămate I.G., care au necesitat 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, și un traumatism toracic cu fracturi cu deplasare costale stângi etajate de la C7 în jos, hemopneumotorax drenat prin pleurotomie, persoanei vătămate I.V., leziuni care au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi au pus în primejdie viața acesteia), se constată că inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii decesului persoanelor vătămate, rezultat pe care, dacă nu l-a urmărit, cel puțin l-a acceptat şi care nu s-a produs independent de voința lui, astfel că acesta a acționat cu intenția indirectă de a ucide.
Susținerea inculpatului în sensul că nu a urmărit uciderea persoanelor vătămate, poate fi reală, dar aceasta nu conduce la lipsa de vinovăție întrucât infracţiunea de tentativă de omor calificat se poate comite atât cu intenție directă (când urmărește rezultatul faptei, respectiv decesul victimei), cât și cu intenție indirectă (când nu urmărește un asemenea rezultat, dar îl acceptă, fie și prin indiferența acestuia raportat la rezultatul faptelor comise), cum este cazul în speța de față.
Prin urmare, cererea inculpatului de a se reține infracțiunile de lovire, față de persoana vătămată I.G., și de vătămare corporală, față de persoana vătămată I.V., este nefondată.
De asemenea, și în cazul faptei de tulburarea ordinii și liniștii publice, inculpatul a acționat cu intenție, acesta prevăzând că prin acțiunile violente asupra celor două persoane vătămate, comise în public și înarmat cu un obiect contondent, ce poate pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, a tulburat grav ordinea şi liniştea publică, urmare pe care a acceptat-o.
Violențele exercitate de inculpat asupra persoanelor, prin modul în care au fost comise, au depășit contextul unui conflict personal și au devenit manifestări de lipsă de respect pentru colectivitate, acesta neavând nicio reținere în a agresa persoanele vătămate într-un loc public în care se aflau mai multe persoane. Prin urmare, faptele inculpatului au adus atingere liniștei și ordinii publice fiind încălcate relațiile sociale care reclamă ca raporturile dintre oameni în public să se desfășoare în mod pașnic, după norme de respect reciproc și de securitate personală.
Chiar dacă nu a urmărit rezultatul faptelor sale, respectiv atingerea adusă relațiilor sociale care impun un comportament civilizat, pașnic, în public, l-a acceptat, fiindu-i indiferent dacă un asemenea rezultat se produce, astfel că a acționat cu intenție indirectă.
Față de considerente de mai sus, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), ale infracţiunilor de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal, și de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 alin. 2 și 3 Cod penal, infracțiuni care sunt nejustificate și imputabile inculpatului I.C.
În ceea ce privește cererea Parchetului de înlăturare a circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 75 alin.1 lit. a Cod penal, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, potrivit art. 75 lit. a Cod penal, constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.
Practica şi literatura juridică de specialitate au statuat în mod constant că pentru reţinerea acestei circumstanţe este necesar să se constate, pe de o parte, că în momentul săvârşirii faptei infractorul se găsea într-o stare de puternică tulburare sufletească, adică de surescitare nervoasă, mânie sau indignare, ori într-o stare de emoţie puternică, iar pe de altă parte, că starea de tulburare sau emoţie a fost determinată de o provocare din partea victimei produsă fie prin violenţă, fie printr-o atingere gravă a demnității, fie prin altă acţiune ilicită gravă.
Pentru a fi îndeplinite condițiile provocării trebuie să existe în mod obiectiv o acțiune a persoanei vătămate îndreptate împotriva inculpatului și/sau a altei persoane, comisă fie prin violență, fie prin atingerea gravă a demnităţii ori prin altă acţiune ilicită gravă, acțiunea care să inducă o stare de tulburare ori emoție puternică inculpatului sub imperiul căreia acesta să comită fapta penală. Legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, dar pentru existenţa unei puternice tulburări sau emoţii se presupune, de regulă, ca faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație. Actul de provocare trebuie evaluat în funcție de particularitățile concrete ale cauzei cu referire la împrejurările în care a fost comisă fapta, la raporturile existente între inculpat şi persoanele vizate de actul de provocare şi la particularitățile psihice ale inculpatului.
Revenind la prezenta cauză, constatăm că motivul pentru care a început conflictul au fost injuriile pe care persoana vătămată I.G. le-a adresat inculpatului, aspect confirmat de această persoană vătămată, de martorul S.G.R., care precizează că I.G. l-a înjurat pe inculpat de „morții lui“, injurie de natură să creeze o emoție puternică inculpatului. Împrejurarea că persoana vătămată I.G. a adresat injurii inculpatului și a avut o atitudine provocatoare este confirmată și de martorii T.F.A. (filele 87-88 dosar urmărire penală, fila 53 dosar de fond) și I.V. (filele 82-83 dosar urmărire penală, fila 53 dosar de fond). De asemenea, în timp ce inculpatul și persoana vătămată I.G. se certau, adresându-și injurii, și se împingeau spre ieșirea de pe terasa magazinului, împreună cu martorii S.G.R., T.F.A. și I.V., care interveniseră între ei, formând cu toții un meleu (o îmbulzeală, o grămadă), persoana vătămată I.V. s-a apropiat de inculpat având un briceag în mână, aspect confirmat de persoana vătămată I.G., care a relatat că a luat briceagul din mâna tatălui său (filele 120-122 dosar urmărire penală, fila 48 dosar de fond), de martorii S.G.R. (filele 76-77 dosar urmărire penală), T.F.A. (care a relatat că I.V. l-a și lovit pe inculpat – filele 87-88 dosar urmărire penală, fila 53 dosar de fond) și TIR (filele 112-114 dosar urmărire penală, fila 52 dosar de fond). Totodată, după meleu și ieșirea tuturor în stradă, inculpatul s-a îndepărtat fiind fugărit câțiva metri de către persoana vătămată I.G. (care luase briceagul de la tatăl său). După toate aceste evenimente, care, luate la o lată, au creat inculpatului o emoție puternică, acesta s-a înarmat cu șipca, s-a îndreptat către I.G. (care la rându-l său avea ridicată o bâtă pentru a-l lovi pe inculpat) și l-a lovit de două ori apoi și pe I.V. De asemenea, starea de tulburare în care se găsea inculpatul reiese și din imaginile surprinse de camera video din fața magazinului, după comiterea faptei, când acesta se deplasa de la o persoană vătămată la alta și gesticula nervos.
Prin urmare, în mod corect s-a reținut de către prima instanță circumstanța atenuantă a provocării, prev. de art. 75 alin.1 lit. a Cod penal, cu efectele prev. de art. 76 alin.1 Cod penal.
Cu privire la pedepsele aplicate inculpatului, Curtea constată că instanța de fond a făcut o justă individualizare a acestora în raport de dispozițiile art. 74 Cod penal.
Astfel, s-a ținut cont de împrejurările și motivul comiterii infracţiunilor, respectiv pe fondul provocării, dar și de gravitatea ridicată a faptelor comise, prin prisma modului de comitere și a urmărilor produse, respectiv lovirea puternică cu un obiect contondent, de mai multe ori în zona capului persoanei vătămate I.G., cauzând căderea acesteia și pierderea cunoștinței, și, respectiv, în zona toracică a persoanei vătămate I.V., care s-a aşezat în partea din spate a atelajului hipo din apropiere și nu mai reacţiona, fiindu-le produse numeroase leziuni în zona capului persoanei vătămate I.G., care au necesitat 40-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, și, respectiv, un traumatism toracic cu fracturi cu deplasare costale stângi etajate de la C7 în jos, hemopneumotorax drenat prin pleurotomie, persoanei vătămate I.V., leziuni care necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi au pus în primejdie viața acesteia
S-a ținut cont și de atitudinea inculpatului, foarte insistent în lovirea persoanelor vătămate, încetându-și acțiunea când a observat că acestea nu mai erau capabile de vreo ripostă, precum și la intervenția martorilor T.F.A., care s-a interpus între el și persoana vătămată I.G., și I.V., care i-a luat bâta şi l-a îndepărtat.
Totodată s-a ținut cont și de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, fiind la primul impact cu legea penală.
Prin urmare, pedepsele de 5 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat, orientată spre minimul special (de 5 ani, maximul fiind de 8 ani și 4 luni închisoare, limite reduse conform art.76 alin. 1 Cod penal), și de 1 an închisoare, pentru infracţiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, aplicate de instanța de fond, sunt apte să asigure atingerea scopului pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și formare a unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială şi față de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului.
Față de natura și gravitatea infracțiunii de tentativă de omor calificat și persoana inculpatului, corect a apreciat instanța de fond că acesta este nedemn de a mai exercita drepturile de a deţine, purta sau folosi orice categorie de arme, de a se apropia de persoanele vătămate I.G. şi I.V. și de a se apropia de casa ori locul de muncă al acestora, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. h, n, o Cod penal, și a interzis exercitarea acestor drepturi, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani, și accesorie, conform art. 67 alin. 2 Cod penal și, respectiv, art. 65 alin. 1 Cod penal.
Curtea apreciază că sunt necesare interdicțiile impuse inculpatului de a se apropia la mai puţin 50 metri de persoanele vătămate I.G. şi I.V. și de a se apropia la mai puţin de 100 de casa ori locul de muncă al acestora, pentru a se evita pe viitor o eventuală escaladare a neînțelegerilor dintre părți, astfel că este nefondată cererea inculpatului de înlăturare a pedepselor complementare și accesorie cu acest conținut.
Latura civilă nu a fost contestată, astfel că nu ne vom extinde controlul judiciar asupra acestei părți a hotărârii apelate.
Față de cele arătate, în baza disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen., au fost respinse ca nefondate apelurile declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpatul I.C. împotriva sentinţei penale apelate.
(decizie rezumată de judecător Florin MELEACĂ)