În M. Of. nr. 651/10.07.2025 s-au publicat:
Decizia nr. 184 din 19 mai 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) prin care s-au respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București — Secția a VII-a privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarele nr. 579/93/2023, nr. 35.237/3/2022 și nr. 22/3/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă coeficientul de multiplicare 19,000, stabilit în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, cu modificările și completările ulterioare, lit. A pct. 13, preluat în anexa nr. V lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism/Direcției Naționale Anticorupție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate doar de către magistrații judecători/procurori care ocupă o „funcție similară” cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 și raportat la art. 86 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare.
În M. Of. nr. 652/11.07.2025 s-a publicat:
Decizia nr. 204 din 26 mai 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 11.099/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Dacă pensia de serviciu a unui fost magistrat, stabilită în baza Legii nr. 303/2004, se actualizează în anul 2023 conform art. 85 din Legea nr. 303/2004 sau în baza art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. Dacă diferențele aferente pensiei de serviciu a unui fost magistrat ca urmare a recalculării acesteia în urma majorării indemnizației brute lunare a unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, se acordă cu respectarea termenului de prescripție calculat de la data la care a fost acordată colegilor magistrați majorarea care a determinat recalcularea pensiei, așa cum este indicată în adeverință. Dacă aceste diferențe se impun a fi actualizate cu indicele de inflație și implică plata de daune-interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare.”
În M. Of. nr. 653/11.07.2025 s-a publicat:
Decizia nr. 226 din 16 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureș — Secția I civilă, în Dosarul nr. 519/100/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Indemnizația de periculozitate reglementată de art. 19 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți, respectiv indemnizația de hrană reglementată de alineatul (2) al aceluiași text de lege, se datorează indiferent de faptul că salvatorul montan a participat la acțiunile prevăzute în cuprinsul art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 77/2003, dacă valoarea acestor drepturi a fost stabilită prin hotărârea consiliului județean? Prevederile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că angajații care beneficiază de timpul aferent repaosului săptămânal în alte 2 zile consecutive decât sâmbăta și duminica beneficiază de sporul de 100% raportat la salariul de bază pentru activitatea efectiv desfășurată în zilele de sâmbătă și duminică, indiferent de faptul că au fost efectuate ore suplimentare? Prevederile art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie interpretate în sensul că angajatul poate beneficia de sporul de 75%, sau de 100% din salariul de bază pentru perioada de timp în care realizează deplasarea de la domiciliu la locul de muncă?
În M. Of. nr. 654/11.07.2025 s-a publicat:
Decizia nr. 80 din 17 martie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) prin care s-au admis sesizările conexate formulate de Tribunalul Ilfov — Secția civilă în Dosarul nr. 1.323/93/2023, Tribunalul Dâmbovița — Secția I civilă în Dosarul nr. 2.388/120/2024 și Curtea de Apel Craiova — Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.971/90/2022 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, dreptul la diurnă este recunoscut în cazul detașării sau delegării angajatului cu domiciliul într-o altă localitate decât cea în care se află locul de muncă unde a fost detașat sau delegat, chiar dacă detașarea sau delegarea operează de la un loc de muncă permanent situat în aceeași localitate cu locul de muncă unde are loc detașarea sau delegarea. Acest drept nu există în cazul magistraților delegați în funcții de conducere, în condițiile în care au ocupat anterior funcții de execuție sau de conducere în cadrul aceleiași unități.