În M Of 878 din 25.09.2025 au fost publicate:
Decizia ICCJ nr. 169 din 19 mai 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București — Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.696/87/2023, în
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă angajații Administrației Naționale „Apele Române”, prin raportare la dispozițiile art. 10 lit. d) din cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, au dreptul la spor
de 15% de consemn, după data de 1.01.2023, indiferent dacă se produce sau nu se produce evenimentul pentru care au fost consemnați la domiciliu?
Decizia ICCJ nr. 250 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj — Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale privind lămurirea
următoarei chestiuni de drept:
Dacă, în interpretarea art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 12 alin. (2) și art. 92 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 150 din Codul muncii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care au optat în locul soldei lunare brute/salariului lunar brut pentru salariul lunar brut stabilit potrivit prevederilor din familiile ocupaționale Învățământ și Sănătate și asistență socială, conform anexei nr. II la aceeași lege-cadru, beneficiază de sporurile prevăzute de art. 12 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
În M Of 879 din 25.09.2025 au fost publicate:
Decizia ICCJ nr. 269 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Sibiu — Secția I civilă în Dosarul nr. 1.682/85/2024 și de Tribunalul Iași — Secția I civilă în Dosarul nr.
717/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă personalul angajat în calitate de director al sistemului de gospodărirea apelor în cadrul Administrației Bazinale de Apă Olt beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase începând cu luna mai 2021, în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, și contractelor colective de muncă.
și, respectiv,
Dacă unui angajat cum este reclamanta (jurist) al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad i se cuvine acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază, calculat conform art. 10 lit. a) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexei nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, pentru perioada ulterioară lunii februarie 2021, dacă prin buletine de expertizare s-a stabilit că sunt incidente condițiile de acordare a acestui spor, în condițiile în care el nu era în plată la momentul intrării în vigoare a legii-cadru privind salarizarea unitară, având în vedere și prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum au fost acestea modificate prin acte normative ulterioare [art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, pentru anul 2021, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022, și art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2023].
Dacă sporul sus-menționat i se cuvine unui angajat cum este reclamanta (jurist) al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad chiar și în situația în care nu a fost prevăzut în bugetul instituției, ținând cont de principiul sustenabilității financiare reglementat de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Decizia ICCJ nr. 277 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 862/90/2024, în vederea pronunțării
unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în materia raporturilor de serviciu, guvernate de prevederile Codului administrativ, se poate dispune suspendarea de drept a raportului de serviciu al funcționarului public pe perioada în care acesta exercită un mandat de asistent judiciar, respectiv dacă pot fi aplicate în speță dispozițiile art. 50 lit. d) din Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 513 alin. (1) lit. m) coroborat cu art. 367 din Codul administrativ și art. 1 alin. (1) și (2) din Codul muncii, având în vedere și dispozițiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și ale art. 227 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.
Decizia ICCJ nr. 291 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția I civilă în Dosarul nr. 5.846/102/2023, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la
următoarea chestiune de drept:
Să se stabilească dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (12) din Legea educației naționale nr. 1/2011, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
şi abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, arondarea creșelor de stat la solicitarea primarilor, ca urmare a hotărârilor autorităților deliberative, prin decizie a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, unităților de învățământ care au nivel preșcolar cu program prelungit cu personalitate juridică sau unităților de învățământ care au în structură învățământ preșcolar reprezintă un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator în sensul art. 173 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În ipoteza unui răspuns negativ la prima întrebare, să se stabilească dacă, în interpretarea art. II și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2022 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și abrogarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, și a art. 33 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 566/2022 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, trimiterea făcută la dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2) și art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, impune păstrarea funcțiilor și a drepturilor salariale aflate în plată în luna decembrie 2022, deținute de personalul din creșe anterior arondării.
În M Of 880 din 25.09.2025 a fost publicată Decizia ICCJ nr. 229 din 16 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 151/115/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea și aplicarea art. IX alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, mai poate fi acordată integral dobânda legală penalizatoare pentru drepturile salariale ce fac obiectul acestor prevederi legale până la momentul achitării efective a creanței principale sau dacă, după data pronunțării hotărârii judecătorești și în executarea acesteia, dobânda legală nu poate fi decât cea remuneratorie.
În M Of 881 din 25.09.2025 a fost publicată Decizia ICCJ nr. 254 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmbovița — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin Încheierea din 27 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 2.498/120/2023, completată prin încheierile din 29 ianuarie și 18 februarie 2025, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile având următorul conținut:
Dacă reclamantul, consilier juridic în cadrul Direcției reprezentare instanță din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ar putea beneficia de majorarea salariului de bază în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (1)-(21) din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la art. 2 lit. b) coroborat cu cele ale art. 4 alin. (1) lit. a) teza a doua, respectiv ale art. 4 alin. (1) lit. b) pct. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1)-(21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în condiții similare consilierilor juridici din cadrul Direcției avizare a aceleiași Direcții generale juridice a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, având în vedere că, potrivit fișei postului reclamantului, acesta asigură reprezentarea în instanță în cadrul dosarelor ce au drept obiect anularea actelor administrative avizate de Direcția generală juridică și că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, alți consilieri juridici din cadrul Direcției reprezentare instanță beneficiază de această majorare.
În M Of 882 din 26.09.2025 au fost publicate:
Decizia ICCJ nr. 251 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Prahova — Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.668/105/2023, privind lămurirea următoarelor chestiuni de drept:
— dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cadrele didactice pot beneficia de recalcularea indemnizațiilor de hrană, începând cu 1.01.2019 prin includerea și a celor pentru zilele libere suplimentare din cadrul zilelor lucrătoare care se recuperează ulterior, zile libere acordate în baza contractului colectiv de muncă sau a unor acte normative emise de Guvernul României sau Ministerul Educației;
— dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 și art. 23 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, art. 59-67 din normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, art. 154 din Codul muncii și art. 2 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cadrele didactice pot beneficia de recalcularea indemnizațiilor de concediu medical, de concediu pentru studii și de concediu pentru îngrijirea și creșterea copilului cu includerea indemnizației de concediu de odihnă și a indemnizației de hrană menționate mai sus neplătite.
Decizia ICCJ nr. 257 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Maramureș — Secția I civilă în Dosarul nr. 2.485/100/2023 și de Tribunalul Sibiu — Secția I civilă în Dosarul
nr. 982/85/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
Dacă prevederile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează principiul interzicerii oricăror forme de discriminare, trebuie
interpretate în sensul că pot duce la aplicarea coeficienților de multiplicare stabiliți cu luarea în considerare a funcțiilor de conducere din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, cu modificările ulterioare, nr. crt. 6-13, lit. A, și pot să justifice acordarea drepturilor la despăgubiri pentru judecători care nu beneficiază de acordarea unor astfel de drepturi salariale prin aplicarea acestor coeficienți, drepturi acordate potrivit unor hotărâri judecătorești și, respectiv:
Dacă judecătorii care au/au avut funcții de conducere beneficiază de coeficienții de multiplicare prevăzuți de art. 11 și de nr. crt. 5-6, lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor
categorii de personal din sistemul justiției, cu modificările ulterioare, pentru procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În M Of 883 din 26.09.2025 au fost publicate:
Decizia ICCJ nr. 266 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibile, sesizările conexe formulate de Tribunalul Iași — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.627/99/2024, de Tribunalul Brașov
— Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.123/62/2024 și de Tribunalul Buzău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 15/114/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat și la principiile reglementate de art. 6 din aceeași lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei agenții județene pentru ocuparea forței de muncă se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcție similară (aceeași funcție, același grad, aceeași gradație) în cadrul unei/unor/tuturor agenții/agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, cu luarea în considerare inclusiv a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat și la principiile reglementate de art. 6 lit. a), b) și c) din aceeași lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul caselor teritoriale de pensii, pe funcția de consilier juridic, grad profesional superior, gradația 5, se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul celorlalte case teritoriale de pensii din țară, cu luarea în considerare a sporurilor de confidențialitate și mobilitate, recunoscute în favoarea persoanelor de comparație prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 (sporuri neprevăzute de legislația actuală, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017)?
Dacă, prin raportare la principiile egalității și nediscriminării, reglementate de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, dispozițiile pct. I lit. A capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi aplicate la nivelul unităților teritoriale subordonate/structurilor subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Direcției generale regionale a finanțelor publice, în sensul stabilirii nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul acestor structuri la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor, și dacă la salariul de bază stabilit la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor se pot sau nu adăuga majorările salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Decizia ICCJ nr. 294 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia — Secția I civilă în Dosarul nr. 3.022/85/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la
următoarea chestiune de drept:
În interpretarea prevederilor punctului 1.4 nr. crt. 7 și 11 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, farmacistul șef de secție cu atribuții de gestiune beneficiază atât de majorarea salariului de bază avut cu 7,5%, cât și de majorarea acestuia cu 5%?
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/2025 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Școlii Naționale de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 183/2007.
În M Of 884 din 26.09.2025 au fost publicate:
– Decizia ICCJ nr. 237 din 16 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București — Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.061/93/2022, în
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă sporurile de mobilitate și de confidențialitate, acordate prin hotărâre judecătorească de egalizare a drepturilor salariale unui funcționar public încadrat ca ofițer principal I — consilier juridic în cadrul unui spital-penitenciar, sunt incluse în baza de calcul al pensiei militare de stat potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, sau sunt excluse din aceasta, potrivit art. 28 alin. (1) lit. p) din același act normativ.
Decizia ICCJ nr. 249 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București — Secția a V-a civilă în Dosarul nr. 13.735/301/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire
la următoarea chestiune de drept:
În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 720 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă soluția instanței de anulare a unui act de executare poate avea un efect de anulare parțială a actelor de executare cu privire la suma urmărită sau dacă prin modificarea cuantumului creanței instanța este ținută de pronunțarea unei soluții de îndreptare a actului de executare silită.
În M Of 885 din 26.09.2025 au fost publicate:
– DCC nr. 201 din 8 aprilie 2025, ce decide:
3. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că sintagma „dacă nu are calitatea de participant” din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în redactarea anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, este neconstituțională.
– Decizia ICCJ nr. 253 din 23 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov — Secția civilă în Dosarul nr. 3.028/93/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă exceptarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, prin mențiunea „în lipsa unor acorduri/înțelegeri tehnice”, are în vedere exceptarea de la plată doar prin existența sau invocarea pur formală a unui/unei acord/înțelegeri cu titlu general privind o anumită zonă de operațiuni sau aceste drepturi sunt exceptate doar în situația în care s-au acordat efectiv participantului ori acesta a beneficiat, în mod concret și probat cu raportare la participantul-reclamant, de drepturi materiale în baza unui/unei asemenea acord/înțelegeri?
În M Of 887 din 29.09.2025 au fost publicate:
DCC nr. 202/2025, admisă, ce constată că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua prima ipoteză din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, în redactarea ulterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, precum și în redactarea ulterioară Legii nr. 93/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt neconstituționale.
Decizia ICCJ nr. 292 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamț — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.416/103/2024, în vederea pronunțării
unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 capitolul I lit. B — Reglementări specifice funcționarilor publici din anexa nr. VIII — Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, poate fi acordat funcționarilor publici din cadrul Direcției Municipale de Taxe și Impozite începând cu data de 1 februarie 2023, având în vedere limitările prevăzute de art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în condițiile în care acest spor nu era prevăzut/acordat în luna decembrie 2022.
Decizia ICCJ nr. 293 din 30 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 929/121/2023, privind pronunțarea unei hotărâri
prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Stabilirea cuantumului sporului pentru condiții deosebit de periculoase pentru medicii rezidenți detașați pentru efectuarea unor stagii de pregătire în alte unități sanitare în baza Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Dacă alimentația de protecție prevăzută la art. 14 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, poate fi compensată în bani.
În M Of 889 din 29.09.2025 au fost publicate:
– HG nr. 782/2025 privind declararea unui imobil ca bun de interes public național, înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea sa în administrarea Tribunalului Brăila;
– Decizia ICCJ nr. 239 din 16 iunie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024, în vederea lămuririi
următoarei probleme de drept:
„Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradație în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data promovării, față de dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.”
În M Of 891 din 29.09.2025 a fost publicată Legea nr. 142/2025 pentru modificarea art. 351 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.