În M Of 172 din 5.03.2026 au fost publicate:
– DCC nr. 677 din 25 noiembrie 2025, admisă, ce constată că dispozițiile art. I [cu referire la art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale] și ale art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale sunt neconstituționale;
– OUG nr. 5/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul instituțiilor de credit, adecvării capitalului și serviciilor de plată;
– Decizia ICCJ nr. 11 din 26 ianuarie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iași — Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.636/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu asupra următoarei chestiuni de drept:
Dacă în interpretarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, pentru un funcționar public din cadrul Casei Județene de Pensii Iași, având funcția publică de șef serviciu comunicare și relații publice, informatică, resurse umane, diferențele salariale acordate ar trebui să aibă în vedere, ca bază de calcul, valoarea salariului funcției de stat corespunzătoare din structura Casei Naționale de Pensii Publice.
În M Of 175 din 6.03.2026 au fost publicate:
– DCC nr. 657 din 21 noiembrie 2024, admisă, ce constată că Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale este neconstituțională, în ansamblul său.
– Decizia ICCJ nr. 18 din 26 ianuarie 2026 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iași — Secția I civilă în Dosarul nr. 448/99/2025, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă, în interpretarea art. 127 și a art. 140 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, prin raportare la art. 2, art. 6, art. 5 și art. 8 din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru navetă la și de la locul de muncă a cadrelor didactice și personalului didactic auxiliar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2015, se poate concluziona că între personalul didactic ce are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport și unitatea administrativ-teritorială care trebuie să cuprindă în buget sumele necesare acestei decontări există un raport juridic obligațional direct, în sensul că cel dintâi este creditorul unității administrativ-teritoriale și poate solicita acesteia alocarea către unitatea de învățământ a sumelor necesare decontului de navetă.