În mod greşit prima instanţă a respins acţiunea civilă pe considerentul că persoana vătămată nu a precizat cuantumul pretenţiilor solicitate, deşi aceasta s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale. În cursul judecății partea civilă nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a transmis în vreun alt mod poziția sa cu privire la latura civilă a cauzei, însă, în lipsa unei alte manifestări de voință contrare celei exprimate în declarația dată în cursul urmăririi penale, constituirea de parte civilă rămâne pe deplin valabilă, astfel încât instanța de fond trebuia să soluționeze acțiunea civilă dedusă judecății și nu să o respingă ca nefondată.
Decizia penală nr. 1012/22.10.2024 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa penală nr. 609/21.05.2024 pronunţată în dosarul nr. …/196/2023, de Judecătoria Brăila a fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă a părţii civile …
În baza art. 275 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare către stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 24.10.2023 pe rolul Judecătoriei Brăila a fost înregistrată sub nr. …/196/2023 latura civilă disjunsă din dosarul nr. …/196/2023, disjuns la rândul său din dosarul nr. …/196/2021 prin care au fost trimişi în judecată în stare de libertate inculpaţii:
1. PI, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit.(a) Cod penal
– ameninţare, prevăzută de art. 206 alin.(l) Cod penal,
ambele cu aplicarea art. 38 alin.(l) Cod penal,
2. PMC, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal,
3. BI, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin.(2) Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal.
Obiectul laturii civile constă în cererea părţii civile … de obligare a inculpaţilor PI, PMV şi BI de a-i achita suma de 10.000 lei cu titlu de contravaloarea suferinţei, a îngrijirilor medicale, a daunelor morale cauzate în urma lovirii sale la data de 27.07.2018.
Situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriul nr 4457/P/2018 din data de 26.01.2021 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a constat în aceea că, la data de 27.07.2018, în jurul orei 17:30, în timp ce se aflau într-un atelier auto din comuna …, jud. …, inculpaţii PI, PMC şi BI, au lovit cu pumnii şi picioarele, în zona corpului pe persoana vătămată …, cauzându-i acestuia leziuni ce au necesitat 7-9 zile îngrijiri medicale.
Din declaraţia persoanei vătămate, instanţa a reţinut că acesta a susţinut că a fost lovit de toţi cei trei inculpaţi.
Din declaraţiile inculpaţilor rezultă că niciunul dintre aceştia nu ar fi lovit persoana vătămată, aceştia susţinând că în timp ce se îndepărtau de aceasta, persoana vătămată, ca urmare a stării de ebrietate a căzut lângă o țeavă de susţinere a atelierului, lângă un elevator din cadrul atelierului de reparaţii auto al martorului …
Din declaraţiile părţilor şi ale martorilor audiaţi în cauză rezultă că la momentul conflictului de faţă se afla numai martorul … care îl ţinea în brațe pe fiul acestuia în vârstă de 7 luni, într-un ham.
Din declaraţia martorului … rezultă că persoana vătămată şi inculpatul PI consumau țuică dintr-un bidon şi erau într-o vădită stare de ebrietate, stare constată de martor din felul greoi în care aceştia vorbeau şi incoerent. Martorul a precizat că după venirea lui, în atelier au venit inculpaţii PCM şi BI. PMC, fiul lui PI i-a spus tatălui să meargă acasă. Niciunul dintre cei trei inculpaţi nu aveau vreun pistol asupra sa, arme albe sau obiecte contondente.
După cca 1-2 minute martorul a declarat că martorul … a intenționat să închidă uşa atelierului, iar persoana vătămată PAG i-a strigat să nu o închidă deoarece voia să introducă în atelier maşina proprie. În acest timp, martorul … l-a văzut pe PI ridicându-se după scaun şi cu braţul drept s-a repezit la partea vătămată încercând să o lovească, dar martorul nu a observat dacă a lovit-o sau nu. În acest timp, martorul fiind în faţa inculpatului PI s-a ferit în lateral fiind cu fiul său în braţe. Martorul a văzut că asupra persoanei vătămate au sărit PI, fiul acestuia PMC şi BI, dar nu a văzut cine l-a lovit deoarece martorul s-a întors cu spatele şi în pas vioi a părăsit atelierul mergând în parcarea din faţă lângă martorii … şi … care i-au dat martorului cheile de la propriul autoturism şi acesta a plecat fără să ştie ce s-a întâmplat în urma sa.
Martorul … a declarat că i-a spus martorului … că cei din atelier s-au luat la bătaie, timp în care din atelier se auzeau injurii şi zgomote de lovituri metalice ca şi cum a căzut ceva pe beton.
Martorul … au declarat că a revenit din proba cu maşina martorului …, iar când a revenit l-a găsit pe acesta în faţa atelierului, în atelier nu mai era nimeni.
Martorul … a declarat că împreună cu martorul … şi … au fost în faţa atelierului unde scoseseră maşina martorului …, iar în timp ce stătea cu aceştia a văzut pe martorii … ieşind pe uşa de acces a atelierului, iar pe martorul … pe uşa elevatorului, aceştia mergând normal. Nu a auzit ţipete, zgomote sau alte aspecte care să-i atragă atenţia şi după 5-10 min i-a văzut pe inculpaţi ieşind pe uşa de acces din atelier, salutându-se cu martorul … fără să se apropie şi mergând către maşina cu care venise PMC, cu care au plecat. După 5 minute a văzut-o pe persoana vătămată venind din curtea unui vecin şi sângerând la cap.
Instanţa a reţinut că din certificatul medico-legal A2 586/1.08.2018 emis de SML … rezultă că persoana vătămată … a prezentat traumatism cranio-cerebral prin agresiune cu 2 plăgi contuze în zona parietală stângă, contuzie torace posterior, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-9 zile de îngrijiri medico-legale şi care s-au produs prin lovire cu corpuri dure la data de 27.07.2018.
Ca situaţie de fapt, instanţa a reţinut din declaraţia martorului … şi certificatul medico-legal depus faptul că inculpaţii au lovit-o pe persoana vătămată la data de 27.07.2018, leziunile cauzate neputând fi rezultatul unor căderi ale persoanei vătămate, având în vedere locul unde s-au produs, regiunea capului şi torace. Este neverosimil ca persoana vătămată să fi căzut în mod repetat şi să se fi ridicat într-un răstimp scurt, de cca 10 minute. Durata de cca 10 min este apreciată de instanţă că martorul … a plecat la începerea conflictului, a ieşit în faţa atelierului unde se aflau martorii … şi …, martorul … susținând că după cca 10 minute i-a văzut pe inculpaţi ieşind din atelier, după ce iniţial îi văzuseră pe martorii … şi … ieşind unul pe uşa atelierului, celălalt pe uşa elevatorului.
De asemenea, instanţa a reţinut că nici susţinerile inculpaţilor conform cărora persoana vătămată ar fi căzut lângă o țeavă nu ar justifica concluzia de lovire cu un corp dur aşa cum se reţine în certificatul medico-legal.
Motivul pentru care instanţa a respins acţiunea civilă este faptul că persoana vătămată constituită parte civilă nu a menţionat dacă prejudiciul în valoare de 10.000 lei reprezintă prejudiciu material sau moral.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivele de apel formulate potrivit dispoziţiilor art. 412 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a solicitat admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței atacate şi, în rejudecare, soluţionarea acţiunii civile exercitate de persoana vătămată … S-a precizat că, deşi persoana vătămată … s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, instanţa a respins acţiunea civilă pe considerentul că acesta nu a precizat natura pretenţiilor solicitate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul declarat în cauză este fondat.
Astfel, în urma efectuării propriei analize a materialului probator administrat în cauză Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise de aceştia.
Probatoriile confirmă mai presus de orice îndoială rezonabilă că faptele deduse judecăţii există în materialitatea lor, sunt prevăzute ca infracţiuni de legea penală şi au fost comise cu vinovăţie de inculpaţi, instanţa de control judiciar însușindu-și în totalitate concluziile judecătorului fondului în urma analizării laturii obiective şi subiective pentru infracţiunile deduse judecăţii.
În acest context, în mod temeinic şi legal prima instanţă a dispus condamnarea inculpaţilor reţinând că faptele deduse judecăţii realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de lovirea sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, respectiv ameninţare prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal (în cazul inculpatului PI).
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, Curtea reține că în mod corect prima instanţă a reţinut în considerentele hotărârii că persoana vătămată … s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei.
În mod greşit însă, judecătorul cauzei reţine că partea civilă nu a precizat natura daunelor solicitate, câtă vreme în cuprinsul declaraţiei date la 31.08.2018, … arată că suma indicată reprezintă daune morale.
În cursul judecății partea civilă … nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a transmis în vreun alt mod poziția sa cu privire la latura civilă a cauzei însă, în lipsa unei alte manifestări de voință contrare celei exprimate în declarația dată în cursul urmăririi penale, constituirea de parte civilă făcută în respectiva declarație rămâne pe deplin valabilă, astfel încât instanța de fond trebuia să soluționeze acțiunea civilă dedusă judecății și nu să o respingă ca nefondată.
Ca atare, motivul de apel invocat de procuror vizând aspectul mai sus arătat este întemeiat și conduce la admiterea căii de atac promovate, cu consecința desființării în totalitate a sentinței penale supuse controlului judiciar.
În rejudecare, apreciind că pretențiile formulate de partea civilă … sunt parţial justificate, urmează ca acțiunea civilă formulată în cauză să fie admisă și să se dispună obligarea inculpaţilor în solidar, la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă, cu titlu de daune morale.
Instanţa de judecată trebuie să aibă în vedere ca sumele de bani pe care le acordă cu acest titlu să nu aibă caracter derizoriu pentru partea civilă ci, dimpotrivă, să compenseze efectiv pierderea suferită ori traumele fizice sau psihice îndurate de aceasta. În egală măsură însă, despăgubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să constituie nici sancţiuni excesive pentru autorul daunelor şi, implicit, pentru partea responsabilă civilmente, dar nici o sursă de îmbogăţire fără justă cauză pentru persoanele care reclamă producerea unei vătămări.
La stabilirea cuantumului acestora instanţa va avea în vedere numărul zilelor de îngrijiri mediale, perioada de spitalizare (dacă a fost cazul), perioada de recuperare ulterioară, inconvenientele create de suferințele medicale pentru viața de zi cu zi, etc. În speţa de faţă, persoana vătămată … a suferit şi un prejudiciu moral ca urmare a faptei inculpaţilor, însă nu putem omite faptul că acesta a necesitat doar 7-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, nu a suferit leziuni osteo-articulare, ci doar contuzii, nu a fost necesară internarea şi nici nu s-a făcut dovada că ar fi necesitat tratament sau recuperare ulterioară.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea apreciază că se impune acordarea de daune morale la un nivel echitabil şi proporţional cu datele speţei.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila împotriva sentinţei penale apelate, pe care o a desfiinţat-o în totalitate şi, în rejudecare, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din Codul de procedură penală, în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1382, 1385, 1387 şi 1391 din Codul Civil, Curtea a admis acţiunea civilă şi a obligat inculpaţii PI, PMC şi BI în solidar, la plata sumei de 1.000 lei către partea civilă …, cu titlu de daune morale.
(decizie rezumată de judecător Elena Geanina MUŞAT)