Problema de drept care se pune în discuţie, în speţă, este data de la care se produc efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 670/2021 care are caracter interpretativ. Curtea Constituţională, stabilind că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date.
Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Acest text trebuie interpretat în sensul că de la această dată, autorităţile şi instanţele sunt obligate să interpreteze legea în sensul stabilit de Curtea Constituţională şi că în situaţiile definitiv soluţionate, decizia nu produce niciun efect, dar şi că decizia se aplică şi situaţiilor în curs de desfăşurare, în care dreptul nu a fost validat, în mod definitiv, până la momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale.
În situaţia în care, ca urmare a unei cereri de revizuire, este pusă în discuţie problema de drept reglementată prin textul a cărui constituţionalitate a fost analizată de Curtea Constituţională, instanţa trebuie să verifice aplicarea şi interpretarea art. 170 alin. 1 din Legea nr. 263/2010. Cum decizia de interpretare a unei norme legale face corp comun cu textul interpretat, rezultă că instanţa este obligată să aplice textul în interpretarea dispusă prin decizia Curţii Constituţionale.
Prin urmare, dacă prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 s-a instituit dreptul la aplicarea indicelui de corecţie, nu se poate reţine o interpretare neconstituţională până la data publicării deciziei în Monitorul Oficial şi o altă interpretare după această dată. Pentru întreaga perioadă în care este incident textul, trebuie aplicată interpretarea constituţională.
În consecință, în mod corect prima instanţă a reţinut că sunt aplicabile dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, singurul temei legal în baza căruia casa de pensii poate corecta o decizie de pensie greșit stabilită.
La momentul publicării deciziei s-a constatat că există diferențe între modul în care i-a fost stabilită pensia reclamantei și cea legal cuvenită, astfel încât s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie.
Faptul că diferențele de pensie trebuie plătite pentru perioada anterioară emiterii deciziei Curții Constituționale reprezintă un efect legal al revizuirii, legiuitorul fiind cel care a stabilit că sumele rezultate în urma revizuirii se acordă retroactiv.
Instanţa a dispus ca diferenţele să fie acordate pentru trei ani, iar contestatoarea nu a declarat apel. Având în vedere că, potrivit art. 479 Cod de procedură civilă, instanţa verifică aplicarea legii numai în limitele motivelor de apel, aspectul invocat prin întâmpinare, referitor la acordarea diferenţelor de la data trecerii la pensia pentru limită de vârstă, nu poate fi analizat.
Curtea de Apel Galaţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Decizia civilă nr. 623 din 7 septembrie 2023
Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de Tribunalul … a fost admisă contestația formulată împotriva modului de soluționare a cererii de revizuire formulată de către reclamanta …
A fost obligată pârâta CJP … să emită o nouă decizie de revizuire a drepturilor de pensie ale reclamantei, cu începere din 06.12.2018, urmând ca prin aceasta să utilizeze în algoritmul de calcul al drepturilor de pensie pentru limită de vârstă indicele de corecție la care face referire art. 170 din Legea nr. 263/2010, în cuantumul prevăzut de lege la data îndeplinirii de către reclamantă a condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă (21.01.2012).
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei diferențele de pensie rezultate în urma procedurii de revizuire, diferențe cuvenite pentru perioada 06.12.2018 – 06.12.2021.
Tribunalul a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de …, sub nr. … pe rolul Tribunalului … – Secţia I Civilă reclamanta … a chemat în judecată pe pârâta CJP …, expunând numeroase referiri cu privire la stabilirea și plata drepturilor sale de pensie și învederând, în esență, că s-a comis o eroare cu privire la cuantumul drepturilor sale de pensie.
Pârâta CJP … a formulat întâmpinare prin care a expus pe larg istoricul raporturilor de pensie ale reclamantei învederând, în esență, că în baza deciziei nr. … a CCR a emis decizie de revizuire a drepturilor de pensie ale reclamantei, acordând indicele de corecție în vigoare la data îndeplinirii condițiilor vârstei de pensionare pentru limită de vârstă, drepturile rezultate în urma revizuirii fiind acordate cu începere din data de 06.12.2021, respectiv data publicării în M. Of. a Deciziei CCR nr. 670/2021.
În dovedirea cererii și în apărare, s-a administrat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 17.01.2023, Tribunalul a calificat obiectul cererii de chemare în judecată reținând că din întregul conținut al acesteia rezultă voința juridică a reclamantei, de stabilire în sarcina pârâtei a unei obligații de emitere a unei decizii de revizuire a drepturilor de pensie, pentru îndreptarea unei erori comisă în anul 2012, eroare constând în omisiunea de utilizare a indicelui de corecție.
Analizând cererea de faţă prin prisma motivelor formulate şi a probelor administrate, Tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește natura juridică a acțiunii, Tribunalul a reținut că reprezintă o contestație împotriva modului de soluționare a cererii de revizuire a pensiei, cerere transmisă de către reclamantă la data de 13.10.2022 și căreia i s-a comunicat răspuns administrativ întocmit la data de 16.11.2022.
Prin decizia nr. … emisă de CJP … s-a stabilit dreptul reclamantei la primirea unei pensii anticipate parțiale cu începere din 02.03.2007.
Începând cu data de 21.01.2012 reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă stabilită prin decizie emisă de către pârâtă.
Cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă nu s-a utilizat niciun indice de corecție.
Art. 170 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 263/2010 are următorul conținut:
(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.*)
(2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.
Prevederile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost supuse unui control de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 670/2021 publicată în M. Of. la data de 06.12.2021, Curtea Constituțională a decis următoarele:
Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date.
În raport de soluția pronunțată de Curtea Constituțională în cuprinsul deciziei nr. 670/2021, Tribunalul a reținut că, încă de la momentul stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, s-a comis o eroare în ceea ce privește omisiunea utilizării indicelui de corecție în vigoare la epoca respectivă, circumstanțe în care cererea de revizuire formulată de către reclamantă este întemeiată, cu consecințele juridice corespunzătoare stabilite în cuprinsul art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
Apărările formulate de către pârâtă nu au putut fi reținute prin raportare la natura juridică a acțiunii de față și consecințele pe care le produce temeinicia revizuirii pensiei.
Astfel, în condițiile în care cererea de revizuire este întemeiată, rezultă că diferențele de pensie determinate în urma acestei operațiuni trebuie acordate în cadrul termenului general de prescripție, iar nu de la data publicării în M. Of. a Deciziei nr. 670/2021.
Decizia nr. 670/2021 a CCR nu are natura juridică a unui act normativ pentru a se putea discuta despre efecte identice sau similare cu cele produse de o intervenție legislativă.
Publicarea deciziei în Monitorul Oficial marchează momentul de la care orice conflict generat de aplicarea și interpretarea normei în discuție va fi soluționat ținând seama de înțelesul constituțional al acesteia. Așadar, publicarea deciziei în Monitorul Oficial are efecte în plan procedural, iar nu în planul raporturilor conflictuale de drept substanțial.
Așadar, decizia de neconstituționalitate nu generează o obligație de recalculare a drepturilor de pensie cu începere din data publicării acesteia în Monitorul Oficial, întrucât nu se identifică niciun temei legal care să justifice o astfel de consecință/concluzie.
Prin Decizia nr. 670/2021 s-a stabilit sensul constituțional al art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, iar acest sens constituțional este incident oricărui conflict de drept substanțial generat de punerea în aplicare a normei respective, indiferent de perioada de timp pe care se manifestă conflictul, momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial fiind relevant doar din perspectivă procedurală, în sensul că abia ulterior acestei date conflictul se va soluționa pe baza înțelesului constituțional al normei. Anterior acestui moment nu se pune în discuție o astfel de posibilitate dat fiind că nu exista o decizie de neconstituționalitate a normei respective.
De altfel, concluzia expusă în partea introductivă a anteriorului paragraf explică și îndreptarea neregularității prin utilizarea indicelui de corecție în vigoare la momentul stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, iar nu prin utilizarea indicelui de corecție în vigoare la data publicării Deciziei CCR nr. 670/2021 în M. Of.
Tribunalul a reținut că obligația pârâtei de emitere a deciziei de revizuire vizează și o perioadă de timp anterioară momentului publicării în M. Of. a Deciziei nr. 670/2021 a CCR.
Prin raportare la conținutul deciziei nr. 670/2021 a CCR, Tribunalul a reținut că revizuirea operată după data de 06.12.2021 trebuie să aibă ca obiect remedierea erorii privitoare la inaplicarea indicelui de corecție. În condițiile în care această omisiune s-a manifestat încă din momentul stabilirii inițiale a dreptului la pensie pentru limită de vârstă rezultă că revizuirea trebuie să opereze de la acest moment, fiind irelevant că acordarea diferențelor de pensie rezultate în urma revizuirii este supusă unui regim juridic particular reglementat la art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, reprezentând astfel o chestiune distinctă de data de la care ar trebuie să opereze îndreptarea neregularității.
Analizând problematica privitoare la data de la care reclamanta este îndreptățită la primirea de diferențe în urma revizuirii – chestiune distinctă de momentul de la care ar trebui să producă efecte îndreptarea erorii – Tribunalul a reținut că este vorba despre data de 06.12.2018.
Astfel, abia din momentul publicării în M. Of. a Deciziei nr. 670/2021 s-a putut cunoaște de către pârâtă faptul că s-a comis o eroare în privința stabilirii drepturilor inițiale de pensie pentru limită de vârstă (fiind irelevant că nu există nicio culpă a pârâtei în această privință), iar calculând regresiv termenul general de prescripție de 3 ani rezultă că diferențele de pensie se cuvin începând cu data de 06.12.2018.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la acordarea de diferențe de pensie în urma revizuirii cu începere din anul 2012, data stabilirii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, (susținere expusă pe pagina a 6-a a cererii), însă o astfel de solicitare nu a fost admisă în condițiile în care nu există temei legal în acest sens, prevederile legale incidente (art. 107 alin. 2 din Legea nr. 263/2010) reglementând o soluție legislativă diferită.
În considerarea celor arătate, Tribunalul a admis contestația formulată împotriva modului de soluționare a cererii de revizuire formulată de către reclamantă la data de 13.10.2022 și a obligat pârâta să emită o decizie de revizuire a drepturilor de pensie ale reclamantei în cuprinsul căreia să menționeze îndreptățirea reclamantei la utilizarea în cadrul algoritmului de determinare a pensiei pentru limită de vârstă a indicelui de corecție reglementat de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, și anume, indicele de corecție în cuantum de 1,17 (cuantum în vigoare la data stabilirii dreptului la pensie pentru limită de vârstă).
Totodată, a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei diferențele de pensie rezultate în urma procedurii de revizuire, diferențe cuvenite pentru perioada 06.12.2018 – 06.12.2021.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta CJP …, solicitând schimbarea în totalitate a ei şi respingerea acţiunii ca nefondată.
În motivare, a arătat că sentinţa este netemeinică şi nelegală. În baza Deciziei CCR nr. 670/2021, intimata a beneficiat, din oficiu, de revizuirea drepturilor de pensie prin aplicarea, la punctajul mediu anual a indicelui de corecţie de la data deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă.
A arătat că indicele de corecţie trebuie aplicat de la data publicării deciziei interpretative a Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, invocând în acest sens considerentele Deciziei 223/2012 a CCR.
Casa Naţională a comunicat Avizul 1110/2021 pentru aplicarea unitară a deciziei CCR 670/2021, care a fost respectat de apelantă. Aspectul acordării indicelui de corecţie trebuia clar prevăzut în lege.
În drept, a invocat art. 466 şi urm. Cod de procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, enumerând noţiuni şi instituţii de drept. A precizat că solicită acordarea diferenţelor din 2012, data trecerii la pensia pentru limită de vârstă.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelantă, Curtea apreciază că acesta este nefondat faţă de următoarele considerente:
În cauză, nu se contestă dreptul intimatei de a beneficia de aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. 1 din Legea 263/2010, la momentul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă. Ca efect al publicării Deciziei Curţii Constituţionale 670/2021, apelanta a aplicat indicele de corecţie, emiţând decizie de revizuire, dispunând ca plata diferenţelor să se realizeze începând cu data de 6.12.2021.
Singurul aspect contestat în cauză este data de la care trebuie recalculate şi plătite diferenţele de drepturi de pensie. Curtea reţine că problema de drept care se pune în discuţie în speţă este data de la care se produc efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
Aşa cum, în mod corect a susţinut apelanta, Decizia 670/2021 a CCR are caracter interpretativ, Curtea Constituţională stabilind că sintagma „la înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională în măsura în care beneficiază de indicele de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 şi titularii pensiilor pentru limită de vârstă care au fost stabilite după 1 ianuarie 2011 şi care au fost transformate din pensii anticipate parţiale stabilite anterior acestei date.
Într-adevăr, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Acest text trebuie interpretat în sensul că, de la această dată, autorităţile şi instanţele sunt obligate să interpreteze legea în sensul stabilit de Curtea Constituţională şi că în situaţiile definitiv soluţionate decizia nu produce niciun efect, dar şi că decizia se aplică şi situaţiilor în curs de desfăşurare, în care dreptul nu a fost validat, în mod definitiv, până la momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale.
În cauză, ne aflăm în situaţia în care, ca urmare a unei cereri de revizuire, este pusă în discuţie problema de drept reglementată prin textul a cărui constituţionalitate a fost analizată de Curtea Constituţională. Instanţa trebuie să verifice aplicarea şi interpretarea art. 170 alin. 1 din Legea 263/2010. Cum decizia de interpretare a unei norme legale face corp comun cu textul interpretat, rezultă că instanţa este obligată să aplice textul în interpretarea dispusă prin decizia Curţii Constituţionale.
Prin urmare, dacă prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 s-a instituit dreptul la aplicarea indicelui de corecţie, nu se poate reţine o interpretare neconstituţională până la data publicării deciziei în Monitorul Oficial şi o altă interpretare după această dată. Pentru întreaga perioadă în care este incident textul, trebuie aplicată interpretarea constituţională.
În consecință, în mod corect prima instanţă a reţinut că sunt aplicabile dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, singurul temei legal în baza căruia casa de pensii poate corecta o decizie de pensie greșit stabilită.
În situația de față, la momentul publicării deciziei s-a constatat că există diferențe între modul în care i-a fost stabilită pensia reclamantei și cea legal cuvenită, astfel încât s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie.
Faptul că diferențele de pensie trebuie plătite pentru perioada anterioară emiterii deciziei Curții Constituționale reprezintă un efect legal al revizuirii, legiuitorul fiind cel care a stabilit că sumele rezultate în urma revizuirii se acordă retroactiv.
Instanţa a dispus ca diferenţele să fie acordate pentru trei ani, iar contestatoarea nu a declarat apel. Având în vedere că, potrivit art. 479 Cod de procedură civilă, instanţa verifică aplicarea legii numai în limitele motivelor de apel, aspectul invocat prin întâmpinare referitor la acordarea diferenţelor de la data trecerii la pensia pentru limită de vârstă nu poate fi analizat.
În consecinţă, în baza art. 480 N. Cod de procedură civilă, instanţa va respinge apelul ca nefondat.
Autorul sintezei
Judecător Anica Ioan