Evenimentul produs în F este considerat accident de muncă şi în România şi atrage aplicarea legislaţiei naţionale, conform art. 3 şi art. 5 din Regulament.
Decizia civilă nr. 70/06.02.2025 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. (…) Tribunalul Brăila a admis contestaţia astfel cum a fost modificată, formulată de contestatoarea (…), în contradictoriu cu intimata CJP …
A anulat deciziile emise de CJP …cu numărul: (…) din 29.03.2024 pentru corectarea cauzei decesului, a punctajului mediu anual şi pentru anularea deciziei din 07.01.2022; (…) din 29.03.2024 – pentru încetarea pensiei de urmaş a contestatoarei; (…) din 29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit; (…) din 13.05.2024 privind revizuire a deciziei de recuperare din 29.03.2024.
A obligat pe intimata la plata către contestatoare a sumei de 3400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A obligat pe apelanta CJP … să plătească intimatei (…) suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub numărul (…), astfel cum a fost modificată la datele de 28 mai şi 30 septembrie 2024, contestatoarea (…) a formulat contestaţie împotriva următoarelor decizii emise de intimata CJP …: (…) din 29.03.2024 pentru corectarea cauzei decesului, a punctajului mediu anual şi pentru anularea deciziei din 07.01.2022; (…) din 29.03.2024 – pentru încetarea pensiei de urmaş a contestatoarei; (…) din 29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit; (…) din 13.05.2024 privind revizuire a deciziei de recuperare din 29.03.2024, solicitând anularea acestor decizii şi exonerarea de plata sumelor imputate. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că la data de 08.04.2024 i s-a comunicat de către CJP …, Decizia nr.(…)/29.03.2024 privind revizuirea pensiei de urmaș şi Decizia nr.(…)/29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale.
La data de 15.04.224 i s-a comunicat de către CJP … şi Decizia nr.(…)/29.03.2024 privind revizuirea pensiei de urmaș.
Prin Decizia nr. (…)/29.03.2024 privind revizuirea pensiei de urmaș, a fost schimbată de către pârâta CJP …, cauza decesului susținătorului decedat, soţul său (…), din «accident de muncă» în «boală obișnuită».
Astfel, a fost redus cuantumul pensiei de urmaș, de care a beneficiat reclamanta şi fiica acesteia (…), din data de 27.03.2019, în calitate de urmași beneficiari ai pensiei, cuantum stabilit prin deciziile anterioare, respectiv: Decizia nr. (…)/13.05.2019, total drepturi: 647 lei şi nr. (…)/07.01.2022, total drepturi 647 lei, la un total drepturi de 37 lei.
Prin Decizia nr.(…)/29.03.2024 privind revizuirea pensiei de urmaș, s-a menținut de către pârâtă, cauza decesului susținătorului decedat, soțul acesteia (…), din «accident de muncă» în «boală obișnuită» şi s-a decis să beneficieze în continuare de pensia de urmaș, în cuantum de 25 lei, doar fiica reclamantei (…).
Prin Decizia nr.(…)/29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, decizie comunicată la data de 08.04.2024, s-a decis de către pârâtă recuperarea sumei de 38.843 lei, cu titlu de sume încasate necuvenit cu titlu de asigurări sociale suportate din BASS, reprezentând pensie minimă suportata din BASS.
Reclamanta a susținut că defunctul (…), la data de 15.02.2019, în timp ce se afla la muncă în F, unde desfășura activitatea de montator- întreținere carusel, a decedat într-un accident de muncă.
Modul în care a avut loc respectivul accident de muncă, a fost cercetat de către autoritățile …, respectiv poliția … la data de 16.09.2019, fiind întocmită o declaraţie de accident de muncă ce a stat la baza acordării pensiei de urmaş în anul 2019.
Din conținutul declarației, rezultă, fără echivoc faptul că, la momentul accidentului, victima (…) desfășura activitatea de supraveghere a instalațiilor, venind în contact cu o maşină carusel, suferind şoc cu un element mobil.
Ca urmare, schimbarea cauzei decesului din accident de muncă în boală obişnuită, nu are nicio justificare.
Legislația din domeniu în vigoare aplicabilă și incidentă, respectiv Legea nr. 263/2010 modificată și HG nr. 257/2011 actualizată, prevede că, actele de dispoziție, respectiv deciziile de revizuire, recalculare și implicit deciziile de recuperare debite trebuie a fi emise de către casele județene de pensii, cu deplin temei juridic, cu reținerea prin valorificare justă și corectă a actelor aflate în dosarul administrativ de pensie. În cea ce privește condițiile nașterii unei eventuale obligații materiale dispusă de către entitatea juridică emitentă – casa județeană de pensii, prin decizia de recuperare a debitului, obligație pecuniară instituită în sarcina beneficiarului unei pensii de urmaș, trebuie făcută dovada culpei acesteia, în speță a reclamantei și dovedită neechivoc.
A apreciat că, în prezenta cauză, nu sunt întrunite elementele necesare și constitutive ale răspunderii civile delictuale pentru determinarea restituirii sumei apreciată ca fiind plătită nedatorat de 38.843 lei, motiv pentru care actul de dispoziție emis trebuie desființat de către instanța de judecată.
Pot fi sancționate și circumscrise răspunderii civile delictuale numai faptele care cauzează altuia un prejudiciu, fiind obligat cel din cauza căruia s-a ocazionat a-l repara, ori nimeni nu poate fi responsabil pecuniar pentru fapta altuia, decât pentru fapta proprie. Nu se poate răspunde pentru neglijența sau imprudența unui terț, respectiv a unui prepus al casei de pensii.
Se impune a fi avută în vedere inclusiv hotărârea CEDO Čakarević v.Croația unde s-a reținut faptul că „o persoană nevoiașă nu poate fi obligată să restituie banii primiți de la stat din greșeala autorităților, iar persoana în cauză nu poate fi obligată să restituie banii pe care i-am primit în plus, deoarece persoana care a beneficiat de acești bani nu este responsabilă de greșeala lor.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele considerente de fapt şi de drept:
În fapt, prin cererea nr (…)/27.03.2019, (…) a solicitat înscrierea la pensie de urmaș după susținătorul decedat, (…) atât pentru reclamanta cât şi pentru fiica minora, (…).
Față de aceasta cerere, s-a emis decizia nr. (…)/13.05.2019 prin care atât reclamanta, cât și fiica au fost înscrise la pensie de urmaș, cauza decesului fiind accident de muncă.
Conform art.86 alin (2) din Legea nr. 263/2010 «Soţul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul solului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. lit. a) și b) sau pct. II, ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.»
Totodată, invocă art. 88 şi 89 din Legea nr 263/2010.
În urma verificărilor CNPP s-a stabilit că pensia de urmaș având drept cauză accident de muncă, s-a acordat în mod eronat.
În acest sens, s-a emis decizia nr. (…)/29.03.2024 care a revizuit decizia (…)/13.05.2019 pentru corectarea cauzei decesului (boală obișnuită), a punctajului mediu anual şi implicit anularea deciziei nr. (…)/07.01.2022, stabilindu-se data scadentă pentru soţie, 01.09.2019 conform art.87 din Legea nr. 263/2010 și 01.05.2023 pentru fiică, conform art.84 din Legea nr. 263/2010.
Totodată, s-a emis decizia nr. (…)/29.03.2024 pentru încetarea pensiei de urmaș a reclamantei (soţia) conform art. 113 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010.
A considerat temeinice și legale deciziile nr. (…)/29.03.2024 și (…)/29.03.2024 din următoarele considerente de fapt şi de drept :
(…), susținătorul decedat, a suferit un accident de muncă în F, dar nu figurează drept accident de muncă declarat și înregistrat conform legislației din Romania şi, astfel, nu se poate face plata unei pensii de urmaș din bugetul FAMP.
Conform art.5 din Regulamentul CE nr.883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala referitor la «Asimilarea Prestaţiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel și în temeiul dispozițiilor speciale de aplicare prevăzute, se aplică următoarele dispoziții:
«(a) în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, beneficiul prestațiilor de securitate socială sau al altor venituri produce anumite efecte juridice, dispozițiile în cauză din legislația respectivă sunt, de asemenea, aplicabile în cazul beneficiului prestațiilor echivalente dobândite în temeiul legislației unui alt stat membru sau al veniturilor dobândite într-un alt stat membru;
(b) în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, anumite fapte sau evenimente produc efecte juridice, statul membru respectiv ia în considerare faptele sau evenimentele similare desfășurate în oricare alt stat membru, ca și cum ar fi avut loc pe teritoriul său.
Potrivit considerentului 11 din Regulamentul CE nr. 883/2004 «Asimilarea faptelor sau a evenimentelor desfășurate într-un stat membru nu poate în nici un caz determina ca alt stat membru să devină competent sau ca legislaţia acestuia să devină aplicabilă», iar potrivit considerentului 12, «Pe baza proporționalității, este necesar să se asigure ca principiul asimilării faptelor sau evenimentelor să nu conducă la rezultate nejustificate din punct de vedere obiectiv sau la cumulul unor prestaţii de același tip pentru aceeași perioadă».
Față de dispozițiile legale menționate anterior, în cazul susținătorului decedat, accidentul de muncă produs în F, în timp ce era salariat al unui angajator francez, fiind asigurat în sistemul de securitate sociala din F, nu poate fi asimilat cu un accident de muncă produs în România, în aplicarea art.5 din Regulamentul CE nr. 883/2004, având în vedere principiul proporționalității.
A considerat că în mod corect s-au emis deciziile (…)/29.03.2024 şi (…)/29.03.2024.
Având în vedere situația mai sus arătată în condițiile în care reclamanta nu mai îndeplinea condițiile legale pentru acordarea pensiei de urmaș ca urmare a schimbării cauzei decesului, s-au revizuit condițiile de stabilire a drepturilor de pensie, fiind aplicabile cele pentru boala obișnuită respectiv art. 86 şi 113 alin. l lit. b din Legea nr. 263/2010.
Având în vedere situația de fapt şi de drept mai sus arătată, intimata a emis decizia nr. (…)/29.03.2024 revizuită prin decizia nr. (…)/13.05.2024 prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei un debit de 40124 lei.
În cuprinsul deciziei s-a menționat faptul că plata necuvenită a drepturilor de pensie a fost generată de neîndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea pensiei de urmaș, ca urmare a schimbării cauzei decesului susținătorului.
Conform art.179 alin. 1 din Legea nr.263/2010 „(l) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume”.
Analizând actele dosarului, instanţa a constatat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată prin cererile depuse la dosar la datele de 28 mai şi 30 septembrie 2024, contestatoarea (…) a formulat contestaţie împotriva următoarelor decizii emise de intimata CJP …: (…) din 29.03.2024 pentru corectarea cauzei decesului, a punctajului mediu anual şi pentru anularea deciziei din 07.01.2022; (…)/2 din 29.03.2024 – pentru încetarea pensiei de urmaş a contestatoarei; (…) din 29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit; (…) din 13.05.2024 privind revizuire a deciziei de recuperare din 29.03.2024, solicitând anularea acestor decizii şi exonerarea de plata sumelor imputate.
Instanţa a constatat că prin decizia (…)/13 mai 2019, revizuită prin decizia din ianuarie 2022 (filele 19/26) reclamanta (…), alături de minora (…) au fost înscrise pentru acordarea pensiei de urmaş de pe urma defunctului (…), decedat în F în urma unui accident de muncă, conform înscrisurilor ataşate la dosar (filele 22-23). Cauza decesului a fost reţinută prin decizia de acordare a pensiei de urmaş – accidentul de muncă.
La data de 29.03.2024, intimata a emis decizia nr. (…)/1 prin care a revizuit din oficiu decizia din 13.05.2019, pentru corectarea cauzei decesului, reţinându-se boală obişnuită, a punctajului mediu anual şi, implicit, pentru anularea deciziei din 07.01.2022. S-a mai stabilit data scadentă 01.09.2019 pentru acordarea pensiei de urmaş a contestatoarei, conform art.87 din legea nr.263/2010 şi 01.05.2023 pentru fiica acesteia, conform art. 84 din lege.
Toate celelalte decizii contestate în cauză au fost emise urmare a acestei prime decizii.
Tribunalul a constatat că la baza emiterii deciziei de corectare a cauzei decesului a stat un punct de vedere exprimat de Casa Naţională de Pensii Publice prin adresa nr. K264/28.03.2024-fila 69, în baza căruia a fost întocmit referatul Serviciul stabiliri prestaţii şi pensii internaţionale.
Sub un prim aspect, Tribunalul a constatat că intimata nu are nicio justificare pentru schimbarea cauzei decesului din accident de muncă în boală obişnuită. Punctul de vedere al C.N.P.P. inserat în adresa nr.(…)/28.03.2024, sub semnătura directorului unei Direcţii din cadrul acestei instituţii, nu putea să stea la baza emiterii deciziilor contestate în cauză, Cod procedură civilă neavând atribuţii în privinţa stabilirii drepturilor de pensie.
Pe de altă parte, punctul de vedere al C.N.P.P. nu este în niciun fel justificat. Emitentul acelei adrese nu face altceva decât să expună conţinutul art. 5 lit. a) şi b) din Regulament, precum şi considerentele nr.11 şi 12, concluzionând în ultimul paragraf că decesul susţinătorului (…) în accidentul de muncă produs în F, în timp ce era angajatul unui angajator …, nu putea fi asimilat cu un accident de muncă produs în România.
Interpretarea CNPP nu rezultă din textele enumerate în adresă.
Faptul că decesul s-a produs urmare a unui accident de muncă, rezultă din înscrisul care a stat la baza acordării pensiei de urmaş.
Faţă de dispoziţiile art. 5 lit. b din Regulament, având în vedere că decesul susţinătorului a rezultat din accident de muncă, fapt ce atrăgea incidenţa art. 86-89 din Legea nr. 263/2010 în privinţa pensiei de urmaş pentru soţul supravieţuitor şi minoră, deci existau anumite efecte juridice, intimata trebuia să considerare faptele sau evenimentele care au cauzat decesul, ca şi cum ar fi avut loc pe teritoriul României.
Un astfel de eveniment care a atras decesul susţinătorului (…), este considerat conform legislaţiei naţionale – accident de muncă, fiind lipsit de relevanţă că defunctul era angajat la un angajator francez, întrucât Regulamentul nu impune o astfel de condiţie pentru asimilarea prestaţiilor, faptelor sau evenimentelor, respectiv în situaţii precum cele din speţă, nu impune condiţia ca defunctul să fi fost angajat al unui angajator român.
Aşadar, CJP trebuia să ia în considerare faptele/evenimentele care au cauzat decesul, considerându-le ca fiind petrecute pe teritoriul României.
Considerentele de la pct. 11 din Regulament – prin raportare la situaţia prezentei cauze, trebuiau interpretate în sensul că statul … nu devenea competent de a acorda pensia de urmaş, şi nici nu se aplica legislaţia statului … în materia accidentelor de muncă, sau a acordării pensiei de urmaş în aceste cazuri.
Totodată, pentru a se asigura respectarea principiului proporţionalităţii conform considerentelor expuse la pct. 12 din Regulament, ceea ce trebuia verificat era dacă, urmare a asimilării faptelor (evenimentului care a provocat decesul susţinătorului) – se produc rezultate nejustificate din punct de vedere obiectiv sau cumulul unor prestaţii de acelaşi tip pentru aceeaşi perioadă.
Or, faptul că soţul supravieţuitor şi minora beneficiau în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională în vigoare, de o pensie de urmaş în anumite condiţii mai favorabile în situaţia în care cauza decesului era accidentul de muncă, nu poate însemna că acordarea acestei pensii de urmaş – a condus la rezultate nejustificate obiectiv şi nici nu există vreo dovadă din care să reiasă că a existat un cumul de prestaţii de acelaşi tip pentru aceeaşi perioadă.
Ca urmare, intimata ar fi avut temei să refuze acordarea pensiei de urmaş doar în situaţia în care existau dovezi că urmaşii defunctului (…) ar fi beneficiat şi pe teritoriul … de prestaţii de acelaşi tip pentru aceeaşi perioadă sau dacă invoca şi dovedea existenţa unei situaţii care putea duce la concluzia că acordarea pensiei de urmaş este un rezultat nejustificat din punct de vedere obiectiv.
Faţă de toate aceste considerente, Tribunalul a constatat că decizia de revizuire nr. (…) din 29.03.2024 este nelegală, impunându-se a fi anulată şi implicit toate celelalte decizii ulterioare (…) din 29.03.2024 – pentru încetarea pensiei de urmaş a contestatoarei; (…) din 29.03.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit; (…) din 13.05.2024 privind revizuire a deciziei de recuperare din 29.03.2024, fără a mai fi necesară analiza celorlalte motive de nelegalitate a deciziilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit, invocate de reclamantă.
În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei de a se dispune pe lângă anularea deciziilor de recuperare sume încasate necuvenit şi exonerarea de la plata debitului imputat, Tribunalul a reţinut că în prezenta cauză nu se analizează decât legalitatea /temeinicia deciziilor contestate, decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit fiind un titlu de creanţă faţă de care instanţa poate dispune doar anularea acestuia. Anularea deciziilor implică anularea/ştergerea debitului din evidenţa intimatei, iar faptul că intimata a transmis organului de executare (ANAF), titlul executoriu în vederea demarării formelor de executare pentru recuperarea debitului, dă dreptul contestatoarei de a contesta eventuala executare silită, instanţa competentă urmând a se pronunţa cu privire la legalitatea/temeinicia executării în vederea recuperării acelui debit.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă, onorariu avocat în cuantum de 3400 lei, achitat conform chitanţelor nr.(…)/30.04.2024 şi (…)/22.04.2024, Tribunalul a constatat că este justificat de împrejurările şi complexitatea cauzei, munca depusă de avocat şi numărul deciziilor contestate, sens în care în temeiul art. 453 Cod procedură civilă s-a dispus obligarea intimatei la plata, integrală, către contestatoare cheltuielilor efectuate.
Împotriva sentinţei civile a declarat apel CJP … criticând soluţia pronunţată de prima instanţă ca fiind nelegală şi netemeinică.
Consideră apelanta ca fiind legal emise deciziile (…)/29.03.2024 şi (…)/29.03.2024 având în vedere că (…), susţinătorul decedat a suferit un accident în …, dar nu figurează ca accident de muncă declarat şi înregistrat conform legislaţiei din România şi, astfel, nu se poate face plata unei pensii de urmaş din bugetul FAMP.
A invocat apelanta dispoziţiile art. 5 şi art. 11 din Regulamentul CE nr. 883/2004. Faţă de aceste dispoziţii legale, consideră apelanta, în cazul susţinătorului decedat, accidentul de muncă produs în …, în timp ce era salariat al unui angajator francez, fiind asigurat în sistemul de securitate socială din …, nu poate fi asimilat cu un accident de muncă produs în România, în aplicarea art. 5 din Regulamentul CE nr. 883/2004, având în vedere principiul proporţionalităţii.
Având în vedere că s-a modificat cauza de deces în boală obişnuită, contestatoarea nu mai îndeplinea condiţiile legale pentru acordarea pensiei de urmaş. S-au revizuit condiţiile de stabilire a drepturilor de pensie, fiind aplicabile cele pentru boală obişnuită, respectiv art. 86 şi art. 113 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010. Pentru fiica minoră s-a procedat la aplicarea dispoziţiilor art. 89 alin. 2 lit. b), în sensul că s-a calculat un procent de 50% din punctajul mediu anual realizat de susţinătorul decedat.
Apelanta având în vedere această situaţie nouă, a emis decizia nr. (…)/29.03.2024, revizuită prin decizia nr. (…)/13.05.2024 prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit de 40124 lei, aferent perioadei 1.04.2021- 30.04.2024. Acest titlu executoriu a fost transmis la AJFP … prin adresa RG 22936/4.06.2024.
Referitor la cheltuielile de judecată de 3400 lei a solicitat apelanta reducerea cuantumului acestora având în vedere dispoziţiile art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, complexitatea cauzei, valoarea obiectului, precum şi faptul că dosarul a fost soluţionat la primul termen de judecată.
În drept, a invocat art. 466, art. 470 – 471 Cod procedură civilă.
Reclamanta-intimată, (…), a formulat precizări prin care a arătat că apelanta a emis noi decizii în executarea hotărârii judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Brăila şi atacată cu apel.
S-a dispus plata retroactivă a pensiei de urmaş pentru perioada sistată. A solicitat apelantei să renunţe la judecarea acţiunii.
Examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale incidente, Curtea reţine următoarele:
Curtea menţionează că apelanta CJP … a pus în executare sentinţa civilă nr. (…) a Tribunalului Brăila pentru motivul că aceasta este executorie de la pronunţare, în schimb aceasta nu are nicio semnificaţie juridică, intimata CJP … putând să declare apel împotriva acestei sentinţe. Punerea în executare a sentinţei nu poate fi echivalentă cu o achiesare la pretenţiile reclamantei întrucât sentinţa civilă este executorie în puterea legii conform art. 448 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei, Curtea reţine următoarele:
Prin decizia nr. (…)/13.05.2019 reclamanta şi fiica acesteia au beneficiat de pensie de urmaş ca urmare a decesului susţinătorului, (…), prin accident de muncă, conform art. 86 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.
Ulterior CNPP a stabilit că pensia de urmaş s-a acordat eronat, cauza decesului nefiind accident de muncă. Astfel s-a emis decizia nr. (…)/29.03.2024 care a revizuit decizia nr. (…)/13.05.2019 pentru corectarea cauzei decesului, din accident de muncă în boală obişnuită.
Curtea constată că apelanta CJP … a avut în vedere punctul de vedere al CNPP expus în adresa nr. K 264/28.03.2024 privind modul de interpretare a Regulamentului CE nr. 883/2004, punct de vedere care concluzionează că accidentul de muncă petrecându-se în Franţa şi persoana decedată fiind asigurată în F, nu poate fi asimilată cu un accident de muncă produs în România.
Tribunalul Brăila a citat textele legale din Regulamentul CE nr. 883/2004 pe care le-a considerat aplicabile în cauză şi apoi le-a explicat în cuprinsul hotărârii.
Faptul că susţinătorul a decedat într-un accident de muncă în F nu este o chestiune contestată de apelantă, iar acest fapt rezultă şi din actul de la fila 22, avut în vedere de Casă la acordarea pensiei de urmaş.
Punctul de vedere al CNPP nu poate înlătura aplicarea dispoziţiilor din Regulamentul CE nr. 883/2004.
Evenimentul produs în F este considerat accident de muncă şi în România şi atrage aplicarea legislaţiei naţionale, conform art. 3 şi art. 5 din Regulament. Astfel, conform art. 5 din Regulament, pe care, de altfel, instanţa de fond l-a şi citat în considerentele hotărârii, evenimentul din F este asimilat ca accident de muncă şi în România, neavând vreo semnificaţie faptul că persoana era asigurată în F. Regulamentul CE nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului este dat tocmai pentru coordonarea sistemelor de securitate socială.
La Titlul I Articolul I lit. c) se defineşte noţiunea de persoană asigurată.
Curtea constată că interpretarea dată de prima instanţă cu privire la textele din Regulamentul CE nr. 883/2004 este corectă şi că apelanta nu aduce în motivele de apel o altă interpretare a acestor dispoziţii. Art. 3 din Regulament indică domeniul de aplicare material al acestor dispoziţii.
Dispoziţiile art. 5 lit. b) din Regulament menţionează expres că faptele sau evenimentele care produc efecte juridice în temeiul legislaţiei statului membru competent, statul membru respectiv (România în cazul de faţă) ia în considerare faptele sau evenimentele similare desfăşurate în orice alt stat membru, ca şi cum ar fi avut loc pe teritoriul său.
Chiar dacă şi apelanta a invocat aceleaşi dispoziţii din Regulamentul nr. 883/2004, interpretarea expusă în cererea de apel nu rezultă din textele indicate.
Este corectă susţinerea conform căreia Casa de Pensii nu avea niciun temei pentru schimbarea cauzei decesului susţinătorului.
Tocmai acest Regulament permite instituţiilor din România să considere cauză a decesului accidentul de muncă, conform actelor emise de F. Regulamentul este un act legislativ cu forţă juridică obligatorie. El trebuie pus în aplicare, în toate elementele sale, în toate ţările UE.
În concluzie, considerentele şi soluţia instanţei de fond sunt corecte, instanţa de apel având aceeaşi înţelegere a dispoziţiilor Regulamentului.
Cu privire la reducerea cheltuielilor de judecată, Curtea consideră că onorariul avocatului nu este disproporționat de mare, raportat la complexitatea acestei cauze, la munca concretă a apărătorului ce rezultă din materialele depuse la dosarul cauzei.
Potrivit art. 480 al. 1 Cod procedură civilă urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de către pârâta CJP …
(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)