Litigiu de asigurări sociale

Data cererii reclamantului adresată Casei de Pensii este data care determină legea aplicabilă. Nu poate fi avută în vedere ca dată a cererii data la care reclamantul s-a adresat Tribunalului pentru eliberarea unei adeverinţe. Dispoziţiile art. 211 alin.(1) şi (4) din Legea nr. 303/2022 se referă la persoanele care au vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin.1), respectiv judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

 

Decizia civilă nr. 66/06.02.2025 a Curţii de Apel Galaţi

 

Prin sentinţa civilă nr.(…) Tribunalul Vrancea a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul (…), în contradictoriu cu pârâta CJP … ca fiind neîntemeiată.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de (…), pe rolul Tribunalului Vrancea, sub nr. (…), reclamantul (…) în contradictoriu cu pârâta CJP … a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea Deciziei de stabilire a pensiei de serviciu potrivit disp. art. 211 alin.1 din Legea 303/2022  nemodificată şi comunicarea deciziei privind pensia pentru a-şi exprima opţiunea alegerii între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public aflat deja în plată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost magistrat, procuror şi judecător, în prezent fiind pensionat din sistemul public de pensii din anul 2013, potrivit Legii nr. 263/2010 cu o pensie lunară de 2.265 de lei.

Totodată a arătat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 la data de 16.11.20222, prin publicarea acesteia în Monitorul Oficial nr. 1102, acesta s-a adresat Tribunalului Vrancea la data de 26.09.2023 cu solicitarea de a i se emite în baza art. 211 din Legea 303/2022 nemodificată, o adeverinţă din care să rezulte perioadele în care a exercitat funcţiile de jurist-consult, consilier juridic, avocat, procuror şi judecător, precum şi Ordinul Ministrului Justiţiei privind eliberarea din funcţia de magistrat la cerere, respectiv judecător gradul III şi preşedinte prin delegare al Judecătoriei Focşani.

La data de 23.09.2023, Tribunalul Vrancea a emis Adeverinţa cu nr. (…)/A/30/23.09.2023 prin  care se atestă că îndeplineşte condiţiile prev. de art. 211 din Legea nr. 303/2022 pentru stabilirea pensiei de serviciu, iar această adeverinţă împreună cu dosarul reclamantului au fost transmise Curţii de Apel Galaţi, care prin Adeverinţa cu nr. (…)/A/21/27.10.2023 a reconfirmat  îndeplinirea condiţiilor cu consecinţa directă de a transmite toată documentaţia ordinatorului principal de credite, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care nu a emis adeverinţa, ci a transmis o scrisoare Preşedintelui Curţii de Apel prin care s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile emiterii adeverinţei-tip, reclamantul neîndeplinind condiţiile de acordarea a pensiei de serviciu.

Reclamantul a arătat că a depus cele două adeverinţe împreună cu cererea de acordarea pensiei de serviciu în baza art. 211 din Legea nr. 303/2022 nemodificată, iar pârâta CJP …  i-a comunicat prin Adresa cu nr. (…)/21.02.2024 că nu există norme de aplicare ale Legii nr. 303/2022, iar adeverinţele pentru stabilirea pensiei de serviciu se emit exclusiv de către ordonatorul principal de credite în baza documentaţiei emise de către ordonatorii secundari de credite, potrivit punctului de vedere exprimat de ÎCCJ, aceasta stabilind procedura de emitere a adeverinţelor sens în care a fost emisă Circulara nr.12/2023.

În ceea ce priveşte pe această Circulară invocată, reclamantul a arătat că nu sunt reale cele arătate prin răspunsul administrativ de către ÎCCJ motivat de împrejurarea că Circulara nu prevede nicio măsură cu privire la modalitatea eliberării acestor adeverinţe tip, iar indicarea în răspunsul administrativ nr. (…)/21.01.2024 de către ÎCCJ a Deciziei cu nr. 70 publicată în Monitorul Oficial nr. 935/27.11.2017 nu are nicio legătură cu eliberarea adeverinţei-tip necesară acordării pensiei de serviciu  prev. la disp. art. 211 din Legea 303/2022.

În încheiere, reclamantul a arătat că pârâta nu poate refuza emiterea Deciziei de calcul al pensiei de serviciu motivele expuse în Adresa nr. (…)/21.02.2024 fiind neîntemeiate.

Cererea a fost întemeiată pe disp. art. 211-2013 din Legea 303/2022 nemodificată, art. 153-154 din Legea nr. 263/2010.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri pe care le-a şi ataşat dosarului cauzei.

Legal citat, pârâta CJP … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată arătând că prin cererea înregistrată sub nr. (…)/19.02.2024 a solicitat acordarea drepturilor de pensie de serviciu conform dispoziţiilor art. 211 şi art. 213 din Legea 303/2022 anexând în acest scop copii ale adeverinţelor nr. (…)/A/30/23.10.2023 eliberată de Tribunalul Vrancea şi cea cu nr. (…)/A/21/27.10.2023 emisă de Curtea de Apel Galaţi, din cuprinsul cărora rezultă că reclamantul are o vechime de 4 ani şi 10 luni în vechimea de procuror şi judecător, indemnizaţia de încadrare brută în ultima lună de activitate, dar după analiza documentelor depuse s-a procedat la emiterea răspunsului administrativ înregistrat sub nr. (…)/21.02.2024 prin care s-a adus la cunoştinţă reclamantului că acordarea pensiei de serviciu se face numai în adeverinţei tip care este emisă numai de ordonatorul principal de credite, în speţă ÎCCJ, aşa cum s-a arătat prin Circulara nr. 12/2023 emisă de către ÎCCJ.

În ceea ce priveşte fondul cererii, pârâta a arătat că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru eliberarea adeverinţei în vederea stabilirii pensiei de serviciu acesta neacumulând o vechime de 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor

Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 211 din Legea  nr. 303/2022 nemodificată.

În dovedirea cererii, pârâtul nu a formulat cereri.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că la data de 19.02.2024 s-a adresat pârâtei pentru a i se emite decizie de pensionare pentru acordarea pensiei speciale,  dar acesta a refuzat soluţionarea cererii aşa cum rezultă din conţinutul adresei cu nr. (…)/21.02.2024 cu motivarea că nu există „nu există norme de aplicare a Legii nr. 303/2022”, iar adeverinţele depuse nu au fost luate în considerare din cauză că nu s-a depus adeverinţa-tip eliberată de ÎCCJ în calitate de ordonator de credite, apărări care trebuie respinse ca fiind neîntemeiate pârâta ignorând total conţinutul art. 211 din Legea nr. 303/2022 nemodificată potrivit căreia vechimea totală de 25 de ani este raportată la întreaga vechime profesională în funcţiile enumerate expres de lege la care se adaugă condiţia eliberării din funcţia de magistrat din motive neimputabile.

La termenul de judecată din data de 03.10.2024, Tribunalul  a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile pentru toate părţile şi a reţinut cauza în pronunţare.

Analizând şi coroborând actele dosarului, Tribunalul a reţinut că:

În fapt, analizând conţinutul Adeverinţei cu nr. (…)/A/30/23.10.2023 eliberată de Tribunalul Vrancea pentru stabilirea pensiei de serviciu începând cu data de 27.09.2023, Tribunalul a reţinut că reclamantul a fost judecător cu o vechime numai în funcţia de judecător său procuror de 4 ani şi 10 luni, cu o indemnizaţie brută lunară în ultima lună de activitate, august 2023, 17.976 de lei, la momentul eliberării adeverinţei îndeplinind funcţia de pensionar.

Prin Adeverinţa cu nr. (…)/A/21/27.10.2023 emisă de Curtea de Apel Galaţi, s-a reiterat aspectul că reclamantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea 303/2022 pentru stabilirea pensiei de serviciu începând cu data de 27.09.2023, indicând că funcţia la data pensionării de avocat, cu o vechime numai în funcţia de judecător şi procuror de 4 ani şi 10 luni, completându-se în consecinţă indemnizaţia de încadrare brută lunară  în ultima lună de activitate  şi sporurile avute în ultima lună de activitate.

ÎCCJ, prin Cabinet Preşedinte, a transmis Curţii de Apel Galaţi o adresă cu nr. 100 din data de 22 ianuarie 2024 (f.13-f.14) ca răspuns la solicitările de eliberarea adeverinţelor tip pentru (…) domnul …, fost judecător la Judecătoria Focşani în perioada 01.03.1993-01.12.1995, arătând că nu i se poate elibera adeverinţa tip motivat de faptul că în noua reglementare, Legea nr. 303/2022, intenţia legiuitorului a fost aceea de acordare a pensiei de serviciu persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani şi au o vechime numai în funcţia de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională a României, magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi  de la Curtea Constituţională  şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie, astfel arată că în opinia ÎCCJ alin.4 al art. 211 din Legea 303/2022 oferă beneficiul pensiei de serviciu numai persoanelor care au o vechime de 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională a României, magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, motiv pentru care se restituie documentaţia transmisă cu privire la reclamant întrucât se apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru eliberarea adeverinţei în vederea stabilirii pensiei de serviciu.

Revenind la apărările formulate prin cererea de chemare în judecată, Tribunalul a reţinut că reclamantul formulează apărări atât împotriva pârâtei CJP … prin care critică în esenţă faptul că nu folosit adeverinţele emise de Tribunalul Vrancea şi Curtea de Apel pentru a emite decizia de acordare a pensiei de serviciu în baza art. 211 din Legea nr. 303/2022 nemodificată şi critici legate de comportamentul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în omisiunea de a elibera adeverinţa-tip, inclusiv la modul în care a interpretat aplicabilitatea disp. art. 211 din Legea nr. 303/2022.

Or, având în vedere că reclamantul a înţeles să se judece în contradictoriu numai cu pârâta CJP …, Tribunalul a analizat numai apărările care au legătură cu lipsa emiterii deciziei de acordarea pensiei de serviciu de către această pârâtă.

Aşadar, Tribunalul a reţinut că reclamantul s-a adresat cu cerere pârâtei CJP înregistrată sub nr. (…) din data de 19.02.2024 (f.12) pentru  a i se acorda pensia de serviciu potrivit art. 211 din Legea nr. 303/2022 nemodificată, la care a ataşat Adeverinţa cu nr. (…)/A/30/23.10.2023 eliberată de Tribunalul Vrancea şi Adeverinţa cu nr. (…)/A/21/27.10.2023 emisă de Curtea de Apel Galaţi, pârâta aducându-i la cunoştinţă prin răspunsul administrativ înregistrat sub nr. (…)/21.02.2024 acordarea dreptului de pensie de serviciu magistraţilor se face în temeiul Legii nr. 303/2022, dar care nu are norme de aplicare, motiv pentru care stabilirea pensiei de serviciu pentru magistraţi se face exclusiv în baza adeverinţei tip întocmite de ordonatorul principal de credite aşa cum rezultă din Circulara nr.12/2023, arătând în consecinţă că cele două adeverinţe emise de către Tribunalul Vrancea şi Curtea de Apel Galaţi nu pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu.

Astfel, Tribunalul a reţinut că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022  la data de 16 noiembrie 2022, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 din 16 noiembrie 2022,  prin art. 294 alin. (5)  s-a dispus că la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: (a) Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; (b) art. 27 alin. (2^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare; (c) orice alte dispoziţii contrare, iar la alin. (3)  se arată că ”În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă regulamentele sau alte acte subsecvente prevăzute de prezenta lege.”, legea neavând astfel norme de punere în aplicare.

Potrivit art. 84 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 21 aprilie 2010 ”Parlamentul, Guvernul şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale stabilesc, în aplicarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în prezenta lege, regulamente proprii cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulaţia proiectelor de acte normative în cadrul sferei lor de competenţă.”

Astfel, revenind la apărările formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, potrivit cărora Circulara nr. 12/2023 nu este aplicabilă motivat de faptul că nu s-a discutat acest aspect în urma întâlnirii din data de 23.06.2023 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii Curţilor de Apel cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalul nu le poate reţine deoarece din analiza Circularei nr. 12 actualizată în 3 noiembrie 2023 privind procedura de lucru pentru întocmirea documentaţiei şi emiterea adeverinţelor de stabilire, actualizare, revizuire şi recalculare a pensiei de serviciu a judecătorilor din cadrul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, care a fost ataşată din oficiu dosarului cauzei, rezultă dincolo de orice tăgadă că circulara reprezintă o explicitare a modului de lucru privind punerea în aplicare a normelor referitoare la pensia de serviciu şi obligatorie atât pentru instanţe cât şi pentru casele de pensii din ţară, arătându-se astfel la punctul 1 din Circulara 12/2023 că proiectul de adeverinţă se întocmeşte de către compartimentul de specialitate din cadrul tribunalului, se semnează de preşedinte, după care se înaintează Curţii de apel care emite la rândul ei întocmeşte adeverinţa potrivit anexei circularei, se semnează de preşedintele Curţii, după care se înaintează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care la rândul său emite adeverinţa care se transmite Casei teritoriale de pensii competente pentru stabilirea pensiei de serviciu, numai în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de acordarea a pensiei de serviciu.

Aşadar, având în vedere că reclamantul nu a ataşat cererii de acordarea a pensiei de serviciu adresate pârâtei  Adeverinţa tip eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în mod corect pârâta a respins solicitarea de acordare a pensiei de serviciu, obligatorii fiind dispoziţiile circularei nr.12/2023 forma în vigoare la data solicitării adeverinţelor şi a solicitării adresate pârâtei CJP …

În atare situaţie, Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată şi a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul (…) criticând sentința civilă  nr. (…) pronunțată de Tribunalul Vrancea ca fiind netemeinică și nelegală sub următoarele aspecte:

Instanța a ignorat dispozițiile art. 211 alin. 1, 4 și 6, respectiv ale art. 213 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor în forma în vigoare la data formulării primei cereri, adresată Tribunalului Vrancea la 26.09.2023, pentru acordarea pensiei de serviciu. Or, la acea dată erau în vigoare dispozițiile art. 211 în forma nemodificată, dispoziții care nu făceau nicio distincție cu privire la vechimea totală asimilată celei de magistrat în funcțiile deținute de reclamant, respectiv jurist consult, consilier juridic, procuror și judecător.

A precizat reclamantul că  la data de 26.09.2023, data solicitării adeverințelor de la ultimul angajator, Tribunalul Vrancea, Legea nr. 303/2022 nu prevedea obligația depunerii la cerere de acordarea pensiei de serviciu a adeverinței tip emise de ÎCCJ.

Circulara nr. 12/2023 a Înaltei Curți reglementează prin norme de aplicare doar situația magistraților în activitate care solicită pensionarea. A invocat dispozițiile art. 213 alin. 3 care arată că cererile de pensionare pentru acordarea pensiei de serviciu se depun la Casa Teritorială sau Sectorială de Pensii competente. Instanța a ignorat dispozițiile art. 294 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 potrivit cărora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022 se aprobă regulamentele sau alte acte subsecvente prevăzute de prezența legii, iar conform alin. 4 al aceluiași articol, până la adoptarea actelor prevăzute de alin. 3 regulamentele și actelor normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

La data formulării solicitării reclamantului de acordare a pensiei de serviciu și emiterii adeverinței pentru aceasta la Tribunalul Vrancea, 26.09.2023, nu existau norme de aplicare ale art. 211 din Legea nr. 303/2022.

Instanța trebuia să observe că erau aplicabile normele metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004, aprobată de Legea nr. 303/2022. Potrivit art. 13 din normele metodologice, adeverința trebuia a fi întocmită de unitatea de unde persoana a fost eliberată din funcția de judecător sau procuror și se aveau în vedere media veniturilor brute ale unui judecător, procuror realizată în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului și venitul brut realizat de un judecător sau un procuror în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.

De asemenea, conform art. 15 din aceleași norme cererea de înscriere la pensie trebuie însoțită de documentația de pensionare și de adeverința tip va fi depusă la Casa Teritorială de Pensii în a cărei rază teritorială își are domiciliul persoana îndreptățită, care va calcula atât pensia din sistemul public, stabilită conform Legii nr. 19/2000, cât și pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă.

Prin urmare, în mod greșit nelegal și netemeinic instanța de fond a ignorat aceste dispoziții și a respins acțiunea cu motivarea că pentru emiterea deciziei de stabilire a pensiei de serviciu era necesar a se depune adeverință tip emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data solicitării reclamantului a pensiei de serviciu nu erau reglementate normele metodologice de aplicare a dispozițiilor art. 211 din Legea nr. 303/2022. În lipsa normelor metodologice trebuiau aplicate dispozițiile art.13 și 15 din normele emite în baza Legii nr. 303/2004.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile nr. (…) a Tribunalului Vrancea și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. A solicitat obligarea pârâtei CJP … să emită decizia prin care să stabilească pensia de serviciu a reclamantului, potrivit art. 211 alin. 4 raportat la art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 în forma nemodificată până la 1 ianuarie 2024 și să i se comunice decizia respectivă pentru a-și putea exprima opțiunea între pensia din sistemul public aflat în plată și pensia de serviciu stabilită

În drept, a invocat dispozițiile art. 233 și 583 Cod Procedură Civilă.

CJP … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului care nefondat.

Reclamantul-apelant a fost judecător la Judecătoria Focșani în perioada 1.03.1993-1.12.1995 și nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru eliberarea adeverinței în vederea stabilirii pensiei de serviciu conform art. 211 din Legea nr. 303/2022.

În drept, a invocat Legea nr. 303/2022.

Examinând actele și lucrările dosarului, sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate și cu aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Reclamantul a fost magistrat, procuror și judecător, iar în prezent este pensionat din sistemul public de pensie din anul 2013, potrivit Legii nr. 263/2010, cu o pensie lunară de 2265 lei. Reclamantul consideră că sunt aplicabile dispozițiile art. 211 alin. 1, 4, alin. 6, art. 213 alin. 3 din Legea nr. 303/2022 .

La data de 26.09.2023 reclamantul a formulat o cerere către Tribunalul Vrancea pentru acordarea pensiei de serviciu.

Tribunalul Vrancea a emis adeverința nr. (…)/A/30/23.09.2023 prin care  atestă că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 211 din Legea nr. 303/2022 pentru stabilirea pensiei de serviciu începând cu 27.09.2023. Această adeverință împreună cu dosarul a fost înaintată Curții de Apel Galați care a emis adeverința nr. (…)/21/27.10.2023 și care confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 303/2022.

Înalta Curte de Casație și Justiție nu a emis adeverință în sensul solicitat de reclamant, dar a răspuns acestuia cu  adresa cu nr. (…)/22/01 2024 în care a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru eliberarea adeverinței în vederea stabilirii pensiei de serviciu a reclamantului.

Opinia Înaltei Curți nu ține cont, în opinia reclamantului, de textul inițial al art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, ci de textul modificat prin Legea nr. 282/2023 care însă, nu era în vigoare la data formulării cererii reclamantului, 26.09.2023.

Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut referire la Decizia 70/2017 a Înaltei Curţi de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie despre care consideră reclamantul, nu are nicio legătură cu stabilirea pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2022, pentru că dezlegarea se referă la situația unui fost magistrat pensionat care ulterior a activat ca avocat și care a solicitat majorarea cu 1% a bazei de calcul stabilite inițial pentru fiecare an în plus potrivit art. 82 din Legea nr. 303/2004 abrogată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, consideră reclamantul, ignoră Decizia nr. 31/7.12.2020 pronunțată în recursul interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea art. 51 alin. 3, 8 și 11 din Legea nr. 94/92 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Curtea constată că dispozițiile art. 211 alin. 1 și 4 din Legea nr. 303/2022, forma în vigoare până la 31.12.2023 prevedeau următoarele:

„Art. 211 – (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.(…)

(6) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi, la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii.

Forma art. 211 dupa modificare prevedeau următoarele:

Art. 211 – (1)*) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.”

Cererea reclamantului adresată CJP … a fost formulată la data de 21.02.2024, aşa cum rezultă din actul de la fila 12 dosar fond. Chiar dacă reclamantul a formulat cerere către Tribunalul Vrancea în septembrie 2023, data cererii este 21.02.2024, astfel că legea aplicabilă este în forma ei modificată prin Legea nr. 282/2023.

La data de 21.02.2024 nu erau aprobate normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022.

Potrivit art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 „În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă: „b) adeverinţa tip pentru pensie de serviciu, conform anexei 1 sau, după caz, anexei 2 la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcţia de judecător şi de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi venitul brut realizat la data pensionării. 2) Persoanele prevăzute la art.82 alin. 5 din lege vor prezenta o adeverinţă din care să reiasă că au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile lor, iar adeverinţa tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei 3 la prezentele norme metodologice. Această adeverinţă va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcţie şi va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcţia de judecător sau procuror, media veniturilor brute ale unui judecător sau procuror realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului şi venitul brut realizat la data pensionării de un judecător sau un procuror, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.”

Potrivit art. 15 din aceleaşi Norme metodologice „cererea de înscriere la pensie, însoţită de documentaţia de pensionare şi adeverinţa – tip, va fi depusă la Casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana îndreptăţită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia mai avantajoasă.”

HG nr. 608/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României – Partea I, nr. 540 la 10 iunie 2024, prin care s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022. La art. 7 alin. 3 din aceste norme se prevede obligaţia de depunere la dosarul de pensie a adeverinţei tip care cuprinde elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu, respectiv: vechimea în funcţie, potrivit legii, baza de calcul şi venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării sau, după caz, venitul net al personalului similar în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, întocmită conform modelelor din anexele 3 – 5.

Obiectul acţiunii de faţă constă în obligarea CJP … să emită decizie de stabilire a pensiei de serviciu, potrivit art. 211 din Legea nr. 303/2022, nemodificată. La baza acestei cereri stă faptul că reclamantul consideră că cererea sa a fost formulată sub imperiul legii vechi.

Curtea constată că cererea reclamantului este formulată în februarie 2024 şi este supusă Legii nr. 303/2022 în forma modificată de Legea nr. 282/2023.

Curtea menţionează faptul că reclamantul nu îndeplinea condiţiile pentru acordarea unei pensii de serviciu nici sub imperiul legii vechi. Contrar interpretării apelantului-reclamant, art. 211 alin. 1 şi alin. 4, în forma nemodificată, nu conferă reclamantului dreptul de a se pensiona la cerere şi de a beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută de indemnizaţia de încadrare brută lunară.

Aceste dispoziţii se referă la persoanele care au vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin.(1), respectiv: „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii – asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.” Folosirea cuvântului „numai” creează o delimitare clară şi face trimitere la prima teză a alineatului 1, nu şi la cele asimilate, redate la finalul alineatului, pentru că altfel ar însemna că o persoană ar fi putut avea o vechime de 25 de ani în oricare dintre aceste funcţii (avocat, consilier) şi ar putea să solicite o pensie de serviciu ca magistrat.

În concluzie, reclamantul nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu nici în forma veche a Legii nr. 303/2022, anterioară formei din 01.01.2024.

Curtea a analizat obiectul acţiunii aşa cum a fost el formulat de reclamant.

Acţiunea reclamantului este nefondată având în vedere că acesta solicită emiterea unei decizii de stabilire a pensiei de serviciu potrivit art. 211 din Legea nr. 303/2022, nemodificată, deşi cererea acestuia către CJP …, este formulată după 01.01.2024.

Cererea reclamantului către Tribunalul Vrancea sau către Curtea de Apel Galaţi nu reprezintă data cererii reclamantului pentru acordarea unei pensii de serviciu, aşa cum consideră reclamantul.

De asemenea, faptul că Tribunalul Vrancea confirmă că reclamantul (…) are o vechime în magistratură de 36 ani şi 6 luni, aceasta nu înseamnă că reclamantul a dovedit o astfel de vechime. Casa de Pensii … verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, la fel şi instanţa de judecată care este sesizată cu acţiunea de obligare a casei de pensii la emiterea deciziei pentru pensie de serviciu. Aceleaşi considerente sunt valabile şi pentru adeverinţa nr. (…)/A/21/27.10.2023 emisă de Curtea de Apel Galaţi.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că acţiunea reclamantului este nefondată, Casa de Pensii … neputând fi obligată la emiterea deciziei de stabilire a pensiei de serviciu potrivit art. 211 din Legea nr. 303/2022, forma modificată.

Conform art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul (…), împotriva sentinţei civile nr. (…) a Tribunalului Vrancea.

(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)

Scroll to Top