Acţiunea reclamantului a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor chemaţi în judecată, având în vedere că din carnetul de muncă rezultă că angajatorul a fost o societate, iar nu cei doi pârâți. Într-un litigiu de muncă angajatorul, ca persoană juridică, are calitate procesuală pasivă conform art. 231 Codul muncii şi art. 10 Codul muncii, iar nu administratorul societăţii.
Decizia civilă nr. 713/02.10.2024 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa civilă nr.(…) pronunţată de Tribunalul Vrancea, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii (…), prin întâmpinare.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul (…), în contradictoriu cu pârâţii (…), ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei la data de (…), sub nr. (…), reclamantul (…) a solicitat în contradictoriu cu pârâţii (…) ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la completarea cărţii de muncă a acestuia cu perioada de muncă prestată în calitate de portar la societatea condusă de aceştia în perioada septembrie 2003-decembrie 2003, 01.01.2004-28.07.2004.
În fapt, reclamantul a arătat, în esenţă, că a fost angajat în calitatea de portar la SC …, iar pârâţii nu i-au completat cartea de muncă cu activitatea efectiv prestată în perioada septembrie 2003 – decembrie 2003, 01.01.2004 – 28.07.2004, motiv pentru care trebuie obligaţi şi la plata de daune morale în cuantum de 1500 de lei pentru această omisiune.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, a ataşat înscrisuri în copie xerox.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
Legal citaţi, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii lor procesuale pasive, arătând că reclamantul a formulat un litigiu de muncă în contradictoriu cu SC …
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
La termenul de judecată din data de 07.12.2023, tribunalul a reţinut că pârâţii au invocat, prin întâmpinare, excepţia lisei calităţii procesuale pasive şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.
Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale invocată prin întâmpinare, tribunalul a reţinut următoarele:
Potrivit art.248 alin.1 şi alin.2 Cod procedură civilă „(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa a determinat ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc.”
Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor pe care tribunalul a întemeiat-o pe disp. art. 36 Cod procedură civilă potrivit căruia, „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”
De asemenea, potrivit art.10 din Codul Muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.”
Potrivit art. 231 din Codul Muncii „Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.”
În atare situaţie, reţinând că reclamantul a fost într-un raport de muncă cu SC …, aşa cum acesta a arătat prin cererea de chemare, împrejurare confirmată şi de pârâţi prin înscrisurile ataşate dosarului cauzei, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâţilor, cu motivarea că calitate procesuală pasivă într-un litigiu de dreptul muncii îl are angajatorul ca şi persoană juridică, aşa cum rezultă şi din dispoziţiile legale redate mai sus.
Astfel, s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul (…).
Reiterând cele dezvoltate în faţa primei instanţe, arată că administratorul societăţii SC … nu a achitat contribuţiile de asigurări sociale aferente perioadei septembrie 2003- decembrie 2003 şi din această cauză are o pensie sub 1556 lei/lună.
Intimaţii pârâţi nu au formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor art.476 şi 479 alin.1 Cod proc.civ., Curtea constată următoarele:
Prin sentinţa civilă (…) s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de apelantul reclamant, reţinându-se, în mod corect, faptul că intimaţii pârâţi (…) nu au calitate procesuală pasivă.
Din înscrisul aflat la fila 4 dosar fond, reprezentând copia cărţii de muncă a apelantului reclamant, Curtea constată că acesta a avut un raport juridic de muncă cu SC …, în calitate de tipograf, în perioada 01.01.2004-28.07.2004.
Aspectele invocate, atât în cererea de chemare în judecată, cât şi prin apelul declarat, nu pot conduce la soluţionarea cauzei întrucât societatea angajatoare nu a fost chemată în judecată, ci doar două persoane fizice. Nici în privinţa acestora nu s-a dovedit calitatea pe care au avut-o în cadrul societăţii sau pe care o au în prezent. Nici contractul de muncă nu a fost depus la dosarul cauzei.
Drept urmare, prima instanţă a identificat corect textele de lege aplicabile cauzei, respectiv art. 10 Codul Muncii şi art. 281 Codul Muncii, soluţia neputând fi supusă reformării, Curtea, în baza disp. art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, urmând a respinge apelul ca nefondat.
(decizie rezumată de judecător Alina SAVIN)