Conform art. 509 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă instanța s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Textul nu justifică invocarea unor pretinse greşeli de judecată sub aspectul aprecierii probatoriului, soluţionării diferitelor incidente procedurale (inclusiv excepţii) ori identificării şi interpretării normelor de drept procesual sau material în cauză, deci reanalizarea legalității și temeiniciei soluției pronunțate în cauză (respingere/admitere/admitere parțială a pretențiilor) și nici omisiunea analizării motivelor de apel, care reprezintă motiv pentru formularea unei contestații în anulare.
În aplicarea acestor dispoziţii legale, Curtea constată că motivele invocate de către revizuentă cu privire la momentul formulării anumitor apărări şi modalitatea în care acestea au întemeiat raţionamentul instanţei de control judiciar ţin în fapt de interpretarea probatoriului şi a normelor legale incidente și deci de soluția pronunțată pe fondul cauzei deduse judecății, fără a reprezenta o nerespectare a limitelor învestirii în sensul de a se pronunța asupra unui lucru care nu s-a cerut sau de a nu se pronunţa asupra unui lucru cerut.
În realitate, aceste chestiuni privesc strict modalitatea de soluţionare a cauzei în apel, care în sensul art.497 alin.1 Cod procedură civilă, are efect devolutiv şi antrenează o nouă judecată asupra fondului (în fapt şi în drept, sub toate aspectele şi argumentele invocate de către părţi). În acest sens, instanța de apel, procedând la o nouă judecată, a apreciat că pretențiile deduse judecății cu privire la suma de 750 euro nu sunt întemeiate, fiind reanalizate toate capetele de cerere, astfel cum au fost deduse judecății de către reclamantă, prin acţiunea formulată.
Prin urmare, motivele invocate de către revizuentă nu se înscriu în dispozițiile art.509 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, ci reprezintă în realitate, nemulțumiri legate de modalitatea de soluționare a fondului cauzei, care nu poate fi repusă în discuţie în această cale extraordinară de atac, hotărârea instanţei de apel fiind definitivă şi intrată în autoritate de lucru judecat.
Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale
Decizia civilă nr. 386 din 16 mai 2023
Prin cererea înregistrată sub nr. … pe rolul Curţii de Apel Galaţi, revizuenta SC … SRL a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. … a Curţii de Apel Galaţi, solicitând modificarea hotărârii sub aspectul obligării intimatului la plata sumei de 799 euro, întrucât instanţa s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
În legătură cu prejudiciul reprezentând amenda în cuantum de 750 de euro, intimatul s-a apărat şi a susţinut că angajatorul nu îi asigura cazarea sau decontarea cazării în deplasările pe care le-a făcut în interesul angajatorului. Având în vedere această susţinere făcută de intimat prin întâmpinare, revizuenta nu ar fi făcut dovada faptului contrar, respectiv că angajatorul asigură salariatului decontarea contravalorii cazării într-un motel/hotel pentru efectuarea acestei pauze obligatorii. Susţinerea făcută direct în apel de către angajator, conform căreia, potrivit Regulamentului European nr. 561, conducătorul auto poate lua o pauză şi în interiorul cabinei de dormit din interiorul vehiculului, nu este o apărare ce poate fi analizată de instanţa de apel.
A precizat că, deşi instanţa de apel reţine în considerentele deciziei faptul că această apărare ar fi fost formulată direct în apel de către revizuentă, se omite a se sublinia că acest fapt nu s-a circumscris niciunei discuţii evocate în faţa Tribunalului.
Deşi obiectul acţiunii este prejudiciul suferit de angajator, adică cei 750 euro plătiţi în urma aplicării unei sancţiuni contravenţionale salariatului său, se susţine că instanţa nu poate verifica dacă această amendă a fost corect aplicată sau dacă putea fi contestată eventual de către angajator, fără a porni de la situaţia premisă că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie.
A considerat că instanţa de apel a rejudecat fondul, însă pentru alte motive şi temeiuri decât cele invocate de către revizuentă.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 509 pct. 1 Cod procedură civilă.
Intimatul … a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.
A arătat că instanţa de control judiciar nu a reţinut o altă stare de fapt decât cea care fusese stabilită în faza de judecată anterioară şi nici nu a realizat aplicarea altor dispoziţii legale faţă de cele reţinute de instanţa de fond, constatându-se în mod corect că apelanta-reclamantă nu şi-a motivat iniţial în acţiune pretinsul prejudiciu în cuantum de 750 euro, ci a invocat în apel faptul că, potrivit Regulamentului European nr. 561/2006, conducătorul auto poate lua o pauză şi în interiorul cabinei de dormit din interiorul vehiculului, nefiind o apărare ce putea fi analizată de instanţa de apel. De asemenea, în mod corect instanţa de control judiciar a reţinut că apelanta-reclamantă nu a făcut dovada susţinerilor sale privind suportarea cazării intimatului-pârât.
Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 509 Cod procedură civilă interzic o astfel de evaluare a cauzei, ţinând cont de caracterul extraordinar al căii de atac de faţă.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 205, respectiv art. 451 alin. 1 Cod procedură civilă.
Analizând admisibilitatea cererii de revizuire prin prisma motivelor prevăzute de art.509 Cod proc.civ., Curtea reține următoarele:
În drept, conform art.509 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă instanța s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Curtea reține, cu titlu prealabil, faptul că, datorită caracterului devolutiv al apelului, hotărârea prin care apelul reclamantei este respins, iar apelul pârâtului este admis, fiind schimbată în parte sentinţa atacată, întrunește condiția evocării fondului.
Pe de altă parte, din formularea textului de lege, rezultă cu claritate că acesta are în vedere pretenţiile deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată/alte cereri incidentale, fiind o aplicare a principiului disponibilităţii procesului civil reglementat de art.22 alin.6 Cod procedură civilă.
Prin urmare, textul nu justifică invocarea unor pretinse greşeli de judecată sub aspectul aprecierii probatoriului, soluţionării diferitelor incidente procedurale (inclusiv excepţii) ori identificării şi interpretării normelor de drept procesual sau material în cauză, deci reanalizarea legalității și temeiniciei soluției pronunțate în cauză (respingere/admitere/admitere parțială a pretențiilor) și nici omisiunea analizării motivelor de apel, care reprezintă motiv pentru formularea unei contestații în anulare.
În aplicarea acestor dispoziţii legale, Curtea constată că motivele invocate de către revizuentă cu privire la momentul formulării anumitor apărări şi modalitatea în care acestea au întemeiat raţionamentul instanţei de control judiciar ţin în fapt de interpretarea probatoriului şi a normelor legale incidente și deci de soluția pronunțată pe fondul cauzei deduse judecății, fără a reprezenta o nerespectare a limitelor învestirii în sensul de a se pronunța asupra unui lucru care nu s-a cerut sau de a nu se pronunţa asupra unui lucru cerut.
Or, Curtea constată că, în realitate, aceste chestiuni privesc strict modalitatea de soluţionare a cauzei în apel, care în sensul art.497 alin.1 Cod procedură civilă, are efect devolutiv şi antrenează o nouă judecată asupra fondului (în fapt şi în drept, sub toate aspectele şi argumentele invocate de către părţi). În acest sens, instanța de apel, procedând la o nouă judecată a apreciat că pretențiile deduse judecății cu privire la suma de 750 euro nu sunt întemeiate, fiind reanalizate toate capetele de cerere, astfel cum au fost deduse judecății de către reclamantă, prin acţiunea formulată.
Prin urmare, motivele invocate de către revizuentă nu se înscriu în dispozițiile art.509 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, ci reprezintă în realitate, nemulțumiri legate de modalitatea de soluționare a fondului cauzei, care nu poate fi repusă în discuţie în această cale extraordinară de atac, hotărârea instanţei de apel fiind definitivă şi intrată în autoritate de lucru judecat.
Faţă de toate aceste considerente, reţinând că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se poate ajunge la rejudecarea fondului numai în măsura în care se constată incidența uneia dintre ipotezele reglementate de art.509 alin.1 Cod procedură civilă, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, Curtea urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
De asemenea, în baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează a obliga revizuenta la plata sumei de 3000 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei aflate la dosarul de apel.
Autorul sintezei
Judecător Anica IOAN