Astfel, raportat la prevederile art. 114 coroborat cu art. 116 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, se reţine că Decizia contestată în cauză corespunde unui titlu executoriu în sensul prevederilor art. 226 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, conform cărora:
„(1) Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului Cod de către organul de executare silită competent potrivit art. 30, 37 şi 38. (2) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită prevăzut la alin. (1) se înscriu creanţele fiscale, principale şi accesorii, neachitate la scadenţă, stabilite şi individualizate în titluri de creanţă fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, precum şi creanţele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă fiscală emis şi comunicat în condiţiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (3)*) Executarea silită a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (…) (10)*) Instituţiile publice finanţate total sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat, spre executare silită, organelor fiscale din subordinea A.N.A.F. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.
Astfel cum rezultă din art. 29 alin. (5) din Legea nr. 207/2015, organul fiscal central, prin A.N.A.F., este competent şi pentru colectarea creanţelor bugetare stabilite în titluri executorii, cuvenite bugetului de stat, indiferent de natura acestora, care au fost transmise acestuia în vederea recuperării, potrivit legii.
Raportat la prevederile legale mai sus redate, instanţa constată că sunt incidente în speţă dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care exclud posibilitatea contestării în contencios administrativ a actelor administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. Cum procedura de contestare a deciziilor de recuperare urmează regimul stabilit prin Codul de procedură fiscală, instanţa conchide că este exclusă aplicarea în privinţa lor a dispoziţiilor din Legea nr. 554/2004, inclusiv a celor referitoare la suspendarea executării.
Sentinţa nr. 348 din data de 04.12.2024 a Curţii de Apel Galaţi
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului V – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal la data de 16.09.2024 sub nr. …/91/2024, reclamantul … a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună suspendarea executării deciziei nr. …/26.06.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat în cuantum de 8277 lei.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat în esenţă că sunt îndeplinite condiţiile privind cazul bine justificat şi paguba iminentă, în sensul dispoziţiilor art.14 din Legea nr.554/2004.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art.14 din Legea nr.554/2004 şi ale Legii nr.223/2015.
În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei.
Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată pentru motivele expuse pe larg în acest act de procedură.
În drept, au fost invocate dispoziţiile C.p.c., Legea nr.554/2004.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 334/29.10.2024 Tribunalul V a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel G, instanţă pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la data de 06.11.2024 sub acelaşi număr.
La termenul de judecată din data de 28.11.2024 instanţa a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii formulării cererii.
Analizând actele şi lucrările cauzei, cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii, instanţa reţine următoarele:
Instanţa reţine că, în baza disp. art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a emis Decizia nr. …/26.06.2024 privind constituirea în sarcina reclamantului … şi recuperarea debitului în sumă de 8277 lei reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit în perioada iunie 2017 – iunie 2024.
În motivarea deciziei s-a reţinut că sumele plătite necuvenit au fost stabilite prin raportare la Decizia nr. …/2024 privind actualizarea pensiei militare de stat conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, începând cu data de 30.06.2017. Prin emiterea acestei decizii a fost pusă în aplicare Decizia Curţii de Conturi a României nr. …/2020, care a stabilit metodologia de calcul şi actualizare a pensiei, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 152/2017, art. III alin.3 lit. B, prin care soldele de funcţie au fost majorate cu 15% începând cu data de 30.06.2017.
S-a constatat că pensia militară de stat cuvenită a depăşit cuantumul stabilit de către Curtea de Conturi a României, respectiv plafonul de 85% din baza de calcul conform art. 30 din Legea nr. 223/2015, după actualizarea cu 15% a soldei de funcţie conform actelor normative în vigoare. În concret, prin decizia de actualizare nr. 150052/2024 a rezultat un cuantum de 3131 lei brut (3131 lei net), faţă de cuantumul de 3272 lei brut (3273 lei net) aflat în plată la 30.06.2017, respectiv drepturi necuvenite de 12.989 lei, iar după aplicarea prevederilor Codului fiscal, de 8277 lei net.
Reclamantul … solicită suspendarea efectelor Deciziei nr. …/26.06.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, pe calea procedurală reglementată de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, conform cărora „(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acţiunii în suspendare şi dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluţionat, instanţa învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare şi va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept şi fără nicio formalitate.”
Astfel cum rezultă din această reglementare, mijlocul procesual pus la dispoziţia persoanei vătămate vizează exclusiv efectele unui act administrativ unilateral.
Or, actul a cărui suspendare se solicită a fi dispusă în cauză, nu poate face obiectul unei acţiuni în contencios conform art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, nefiind un act administrativ, astfel că nu poate face nici obiectul unei cereri de suspendare întemeiată pe disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Pentru a face obiectul unei acţiuni în anulare şi, implicit, a unei cereri de suspendare, actul supus analizei instanţei de contencios se impune a avea caracter administrativ în sensul art. 2 alin.1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 2 alin 1 lit. c din Legea 554/2004 „actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;”.
Conform art. 114 din Legea nr. 223/2015, (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
În sensul art.116 din acelaşi act normativ, (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Astfel, raportat la prevederile art. 114 coroborat cu art. 116 alin.2 din Legea nr. 223/2015, se reţine că Decizia contestată în cauză corespunde unui titlu executoriu în sensul prevederilor art. 226 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, conform cărora: „(1) Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului Cod de către organul de executare silită competent potrivit art. 30, 37 şi 38. (2) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită prevăzut la alin. (1) se înscriu creanţele fiscale, principale şi accesorii, neachitate la scadenţă, stabilite şi individualizate în titluri de creanţă fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, precum şi creanţele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă fiscală emis şi comunicat în condiţiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (3)*) Executarea silită a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (…) (10)*) Instituţiile publice finanţate total sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, după caz, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat, spre executare silită, organelor fiscale din subordinea A.N.A.F. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.
Astfel cum rezultă din art. 29 alin. (5) din Legea nr. 207/2015, organul fiscal central, prin A.N.A.F., este competent şi pentru colectarea creanţelor bugetare stabilite în titluri executorii, cuvenite bugetului de stat, indiferent de natura acestora, care au fost transmise acestuia în vederea recuperării, potrivit legii.
Raportat la prevederile legale mai sus redate, instanţa constată că sunt incidente în speţă dispoziţiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, care exclud posibilitatea contestării în contencios administrativ a actelor administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. Cum procedura de contestare a deciziilor de recuperare urmează regimul stabilit prin codul de procedură fiscală, instanţa conchide că este exclusă aplicarea în privinţa lor a dispoziţiilor din Legea nr. 554/2004, inclusiv a celor referitoare la suspendarea executării.
Prin urmare, obiectul cauzei nefiind un act administrativ în înţelesul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, se constată ca nefiind îndeplinită una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 din acest act normativ nefiind admisibilă şi urmând a fi respinsă ca atare.
În concluzie, instanţa va admite excepţia invocată din oficiu şi va dispune respingerea cererii de suspendare ca inadmisibilă.
(decizie rezumată de judecător Eliza – Loredana DAVID)