Dosar nr. …/288/2023
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL GALAŢI
SECŢIA A II- A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.34
Şedinţa publică de la 01.02 2024
Completul compus din:
PREŞEDINTE …
Judecător …
Grefier …
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea apelului declarat de apelanta … cu domiciliul procesual ales în … str. … nr. … bl… sc. … ap…. în contradictoriu cu … domiciliata în satul … nr. … comuna … județul …, împotriva sentinței civile nr. 229/12.10.2023 pronunțată în dosarul nr. …/288/2023 de Tribunalul Galați.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din data de 31.01.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării la data de 01.02.2024, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
1.Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 26.07.2023, reclamanta … a solicitat, în contradictoriu cu pârâta …, pe calea ordonanței președințiale, să se dispună suspendarea temporară a dreptului de vot aferent unui număr de 1492 acțiuni la purtător deținute de … la fiecare dintre societățile comerciale … SA (CUI …), … SA (CUI …) … SA (CUI …) şi … SA (CUI …) în baza Deciziei civile nr. 360/3.12.2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, Secția a II-a Civilă, până la soluționarea definitivă a acțiunii în constatarea nulității acestora, ce face obiectul dosarului nr. …/288/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea-Secția Civilă.
A solicitat înregistrarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului în vederea publicării in Monitorul Oficial, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar.
2.Prin sentința civilă nr. 3878/24.08.2023 Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția lipsei competenței materiale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, invocată de pârâtă prin întâmpinare. A declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Galați, județul ….
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a avut în vedere următoarele:
Reclamanta a arătat că este acționar majoritar, deținând un procent de 99,5% din acțiunile nominative ale societăților comerciale pe acțiuni … SA, … SA, … SA şi … SA.
Prin cererea de chemare în judecată, ce a făcut obiectul dosarului nr. …/121/2016, aflat pe rolul Tribunalului Galați, Secția a II-a Civilă, … (mama defunctului …) a formulat o acțiune în constatare, prin care a solicitat instanței să constate dreptul său de proprietate asupra unor acțiuni la purtător emise în anul 2006 de către societățile comerciale identificate mai sus și să anuleze toate acțiunile (certificatele de acționar) emise ulterior precum transmisiunile având ca obiect aceste acțiuni la purtător.
În argumentația acelei cereri s-a arătat că reclamanții au găsit înscrisurile care au natura unor acțiuni la purtător, emise în formă materială de către cele 4 societăți comerciale, în seiful personal al defunctului … după decesul acestuia, și că aceste acțiuni la purtător erau singurele acțiuni valabile, toate celelalte acțiuni și transmisiuni ulterioare fiind nule, iar în considerarea calității de moștenitori ai defunctului …, s-a impus constatarea dreptului de proprietate asupra acestor acțiuni la purtător conform și în cotele stabilite în certificatul de moștenitor nr. 27/04.03.2015, emis de SPN … si Asociații.
A arătat că, prin Sentința civilă nr. 148/20.03.2018, Tribunalul Galați-Secția a II-a Civilă a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatarea calității de acționar a reclamanților.
Prin Decizia civilă nr. 360/3.12.2021, Curtea de Apel Galați-Secția a II-a Civilă a admis apelul declarat de reclamanții … și …, a schimbat în parte Sentința civilă nr. 148/20.03.2018, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul …/121/2016, și în rejudecare a admis în parte cererea de chemare în judecată și a constatat reclamanților … și … calitatea de acționari în baza contractelor de cesiune care au avut ca obiect acțiuni la purtător și în cotele stabilite în certificatul de moștenitor nr. 27/04 03.2015, întocmit de SPN … și Asociații, respingând restul capetelor de cerere ca neîntemeiate.
După pronunțare și în baza acestei decizii, pârâta …, pretinzând calitatea de acționar majoritar al societăților vizate de decizie, a efectuat în continuare demersuri în calitate de „acționar majoritar”, prin formularea unor cereri de autorizare a convocării AGA, prin a urmărit înlocuirea administratorului statutar şi preluarea controlului la toate societățile de mai sus.
Reclamanta a considerat că cererea de ordonanță președințială este întemeiată, fiind îndeplinite cumulativ condițiile speciale prevăzute de art. 996 C.pr.civ.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.pr.civ., instanța de judecata, stabilind că în favoarea reclamantului exista aparența de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Astfel, neprejudecarea fondului cauzei și existența unei aparenţe de drept a reclamantului este justificată prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, din care, într-o analiza sumară și fără a tranşa litigiul ce face obiectul dosarului, se poate observa că aparența dreptului nu este în favoarea pârâtei care, cu încălcarea legii şi cu vătămarea drepturilor altor acționari, efectuează în continuare operațiuni în baza unor acțiuni la purtător care sunt nule de drept, acțiunea în constatarea nulității acestora având șanse mari să fie admisă.
Fără a contesta puterea doveditoare a Deciziei civile nr. 360/2021, în aceasta cauză reclamanta a avut în favoarea sa aparența unei situații juridice legale şi care justifică un interes legitim pentru a menține starea în care se afla. Din înscrisurile depuse, rezultă că, drept urmare a operațiunii de conversie efectuată conform legii şi a situației de fapt şi de drept transpusă în înregistrările opozabile terților, reclamanta era titulara dreptului de proprietate a unui număr de 2995 acțiuni nominative dematerializate, reprezentând un procent de 99,5% din capitalul social, acțiunile la purtător aflate în posesia pârâtei fiind nule de drept prin neexercitarea culpabilă în termen a dreptului de conversie a acțiunilor la purtător în acțiuni nominative.
Urgența măsurii solicitate este justificată prin faptul că demersurile, acțiunile în justiție şi operațiunile efectuate de pârâtă în temeiul acțiunilor la purtător se materializează şi se apropie de finalizare, iar caracterul vătămător şi prejudiciabil al acestora pentru drepturile celorlalți şi al societăţilor vizate, se concretizează, se materializează şi apare ca iminent.
Prejudiciul se înregistrează nu numai în patrimoniul acționarilor de drept înregistrați legal în registrul acționarilor și păgubiți prin aceste demersuri de … în drepturile lor, dar şi al administratorilor înlocuit ilicit în baza hotărârilor AGA luate de … în calitate de acționar majoritar cu folosirea ilicită a acțiunilor la purtător, precum şi al societăților comerciale vizate de aceste măsuri.
Operațiunile cu acțiuni la purtător efectuate de pârâtă, dincolo de faptul că sunt interzise de lege şi au potenţial vătămător, au ca rezultat modificarea şi alterarea ireversibil de reparat a unor drepturi, situații şi realități de fapt şi de drept de multe ori opozabile unor terți de bună credință. Or, tocmai pentru a păstra aceste drepturi vătămate prin acțiunile ilicite ale pârâtei și a împiedica păgubirea lor iminentă și ireparabilă, a considerat că se impune suspendarea drepturilor de vot aferente acțiunilor la purtător la care se referă Decizia civilă nr. 360/2021, aflate în posesia pârâtei, până la soluționarea definitivă a litigiului având ca obiect nulitatea acestor acțiuni.
A arătat că, la data de 04.08.2023 s-a convocat AGA (publicat în Monitorul Oficial partea a IV-a) pentru alegerea unui nou administrator, ca urmare a notificării de convocare AGA formulată de … în baza acelorași acțiuni la purtător vizate de Decizia civilă nr. 360/2021, emise de … SA.
A considerat că este îndeplinită condiția vremelniciei măsurii în condițiile în care a solicitat suspendarea drepturilor de vot cu caracter vremelnic până la tranșarea definitivă a nulității acțiunilor la purtător aflate în posesia pârâtei şi care face obiectul dosarului nr. …/88/2023 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea-Secția Civilă.
Faţă de toate motivele expuse, a solicitat admiterea cererii de ordonanță președințială astfel cum a fost formulată, să se dispună suspendarea temporară a drepturilor de vot aferente unui număr de 1492 acțiuni deţinute de … la fiecare dintre societățile indicate şi care fac obiectul Deciziei civile nr. 360/2021, pronunțată de Curtea de Apel Galaţi – Secția a II-a Civilă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. …/288/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea-Secția Civilă.
La data de 18.08.2023, pârâta … a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei competenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, având în vedere dispozițiile art. 63 din Legea nr. 31/1990, față de împrejurarea că sediul social al tuturor societăților pentru care s-a solicitat suspendarea dreptului de vot sunt în circumscripția Tribunalului Galați.
Analizând cu prioritate excepția lipsei competenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, instanța Judecătoria Râmnicu Vâlcea a apreciat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 alin. 2 pct. 2 C.pr.civ., necompetența este de ordine publică: „ 2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat”.
Totodată, potrivit art. 130 alin. 1 C.pr.civ., necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, iar conf. art. 131 C.pr.civ. la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept, pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
Potrivit art. C.pr.civ., „cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului”.
Conform art. 63 din Legea nr. 31/1990 privind societățile: „Cererile și căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competența instanțelor judecătorești, se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal”.
Cum în cauza de față din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că toate societățile pentru care s-a solicitat suspendarea temporară a dreptului de vot aferent unui număr de 1492 acțiuni la purtător deținute de pârâta … au sediul în raza de competență a Tribunalului Galați, județul …, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a apreciat că și prezenta cerere este tot de competența Tribunalului Galați.
Faptul că, pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, este înregistrat dosarul nr. …/288/2023, aflat în procedura administrativă, fără a fi stabilită competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, instanță aleasă de reclamantă prin depunerea cererii, nu este de natură a atrage în mod automat și competența de soluționare a prezentei cereri în baza art. 998 C.pr.civ., ce reprezintă dreptul comun în materie, Legea nr. 31/1990 având caracter special.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, coroborate, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția lipsei competenței materiale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta … în contradictoriu cu pârâta … în favoarea Tribunalului Galați.
- Ca urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei, la data de 07.09.2023, dosarul s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Galati.
Prin notele scrise, depuse la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Galați, de către reclamanta …, s-a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Galați, arătându-se că tribunalul este competent să judece cereri evaluabile în bani cu o valoare de peste 200.000 lei, or în cazul de față acțiunile la purtător au o valoare de până la 200.000 lei, competența aparținând Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, în a cărui circumscripție se află domiciliul pârâtei, care exercită posesia și dreptul de proprietate asupra acțiunilor.
A solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vâlcea.
- Prin sentința civilă nr. 229, pronunțată la data de 12.10.2023, Tribunalul Galați a respins ca neîntemeiată excepția necompetenţei materiale și teritoriale invocată de reclamantă, a admis excepția inadmisibilității invocată din oficiu și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galați a reținut următoarele:
Referitor la competenţă, astfel cum a arătat și Judecătoria Râmnicu Vâlcea, obiectul cererii de anulare a acțiunilor la purtător ce face obiectul dosarului nr. …/288/2023 și al prezentei cauze intră sub incidența Legii nr. 31/1990, fiind pusă în discuție legalitatea acțiunilor deținute de pârâtă la mai multe societăți comerciale.
Prin urmare, sunt aplicabile dispozițiile art. 63 din Legea nr. 31/1990 care atrag competența tribunalului în circumscripția căruia se află sediul societăților a căror acțiuni sunt supuse controlului de legalitate.
Faptul că reclamanta a chemat în judecată doar pe titularul acțiunilor pe care le contestă, nu și societățile care au emis acțiunile respective, nu poate atrage o competență diferită de cea prevăzută de lege, o interpretare contrară deschizând posibilitatea pentru petenți de a influența competența instanțelor judecătorești prin chemarea selectivă în judecată doar a anumitor pârâți care ar trebui să participe la judecarea cauzei.
În concluzie, în temeiul art. 998 C.pr.civ. raportat la art. 63 din Legea nr. 31/1990, Tribunalul Galaţi a constatat că este competent să soluționeze prezenta cauză, respingând excepția necompetenței, invocată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Din oficiu, Tribunalul Galaţi a invocat la termenul din data de 19.09.2023 excepția inadmisibilității cu privire la care a reținut următoarele:
În dosarul nr. …/288/2023, reclamanta a solicitat anularea mai multor acțiuni la purtător pe care pârâta le-ar avea la societățile comerciale … SA, …Trade SA, … SA și … SA.
În drept, potrivit art. 997 alin. 1 și 5 C.pr.civ.: „(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.”
Instanța de fond a reținut că analiza admisibilității ordonanței presupune analiza întrunirii cumulativă a celor trei condiții: urgenţa, vremelnicia măsurii şi neprejudecarea fondului.
Suplimentar, o măsură care îndeplineşte condiţiile menţionate poate fi dispusă de instanţă doar dacă este permisă de lege, neputând fi contrară dispoziţiilor legale imperative.
Instanţa de fond a constatat că măsura suspendării dreptului de vot a acţionarului până la soluţionarea cererii de anulare a acţiunilor sale nu este prevăzută de lege, cum este cazul, de exemplu, în situaţia neefectuării vărsămintelor de către acţionari (art. 101 alin. 3 din Legea nr. 31/1990).
Or, măsura discutată reprezintă o veritabilă limitare a drepturilor civile ale persoanei care deţine în proprietate acţiunile, limitare care poate fi impusă doar în cazurile expres prevăzute de lege.
În concluzie, constatând că măsura solicitată de reclamantă este contrară legii, instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea de pronunţare a ordonanţei preşedinţiale ca inadmisibilă.
5.Împotriva acestei sentinţe a promovat apel reclamanta …, care a arătat că hotărârea este nelegală şi netemeinică pentru următoarele considerente:
În mod nelegal, instanţa de fond a soluționat excepția necompetenţei materiale şi teritoriale prin încadrarea obiectului litigiului de fond în cererile şi acțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990.
A arătat că obiectul litigiului de fond îl constituie constatarea nulității unor înscrisuri (acțiuni la purtător) aflate în posesia materială a pârâtei și proprietatea acesteia și pe care aceasta le folosește în mod ilicit cu încălcarea art. 61 din Legea nr. 129/2019.
Dispozițiile mai sus invocate nu fac parte din Legea nr. 31/1990 şi nu completează sau modifică prevederi ale acestei legi, ci au o natură diferită, de sine stătătoare, în scopul prevenirii unor activități ilicite legate de spălarea banilor.
A mai arătat că acțiunea în constatarea nulității absolute a acestor înscrisuri cu caracter anonim, aflate la acest moment în posesia pârâtei, nu face parte din cererile şi acțiunile special prevăzute de Legea nr. 31/1990 și nu are un caracter comercial, sens în care aplicarea art. 63 din Legea nr. 31/1990 este greșită.
De asemenea, un alt aspect esențial care nu a fost avut în vedere de instanța de fond este acela că înscrisurile care fac obiectul constatării nulității nu se află în posesia societăților comerciale emitente, ci în posesia materială a pârâtei (cu domiciliul în județul Vâlcea), întrucât aceasta nu le-a depus la societate în vederea convertirii.
Tocmai de aceea, prin petitul acțiunii ce face obiectul litigiului de fond, s-a solicitat şi înregistrarea hotărârii la ORC pentru opozabilitate față de terți.
Prin urmare, având în vedere obiectul şi valoarea obiectului cererii (până în 200.000 lei), competenţa materială şi teritorială a judecării cauzei de fond și, prin urmare, și a cererii de ordonanță președințială revine Judecătoriei Vâlcea ca fiind instanța de la domiciliul pârâtei conform regulii generale de competenţă.
Al doilea motiv de apel se referă la faptul că, în mod nelegal şi netemeinic, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii ridicată de instanța de fond din oficiu.
Apelanta a arătat că, în mai multe situații similare, în care reclamantă a fost … SA (o societate controlată de pârâtă) și în care aceasta a solicitat suspendarea drepturilor de vot ale mai multor acționari la … SA, aceeași secție a Tribunalului Galați a avut o practică contrară, apreciind că acțiunea de suspendare a unor drepturi este admisibilă.
Pe de altă parte, a arătat că, așa cum s-a stabilit şi în doctrină, inadmisibilitatea apare ca şi excepție atunci când drepturile reclamantului nu pot fi ocrotite pe cale procesuală aleasă în mod greșit de către acesta.
Reclamanta, în calitate de acționar la societățile comerciale la care pârâta folosește în mod ilicit, prin exercitarea drepturilor de vot, acțiunile la purtător, a solicitat în temeiul art. 997 C.pr.civ., suspendarea temporară a drepturilor de vot aferente acțiunilor aflate încă în posesia pârâtei, suspendare ce ar trebui să dureze până la soluționarea dosarului de fond.
Așa cum reiese şi din conținutul art. 997 C.pr.civ., „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Rezulta că cererea de ordonanță președințială este admisibilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparenţa dreptului, urgenţa, neprejudicierea fondului şi caracterul vremelnic al măsurii.
Având în vedere că art. 997 C.pr.civ. conferă reclamantei, în calitate de acționar, dreptul de a se adresa instanței cu o cerere de ordonanță președințială (demers judiciar prevăzut de lege), iar măsura care solicită a fi aplicată are ca efect protejarea unui drept subiectiv, respectiv dreptul de proprietate asupra acțiunilor deținute ce generează efecte implicite atât asupra votului în adunările generale, dar și în patrimoniul său, rezulta că acțiunea este admisibilă.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere şi îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, a solicitat admiterea cererii de apel.
3.1. Prin notele scrise depuse la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, având în vedere următoarele motive:
Motivele de apel de la pct. 1 sunt nefondate. În acord cu primele instanțe care au reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 31/1990, apreciază că tribunalul de la sediul societăților este instanța competentă să judece cererea de suspendare a dreptului de vot.
Cât privește stabilirea competenței materiale după valoare (de până în 200.000 lei), valoarea celor 1492 acțiuni la purtător deținute de pârâtă este dată de următorul calcul: 1492 (o societate) x 5 societăți = 7460 acțiuni pentru care se cere suspendarea dreptului de vot.
Apelanta însăși a indicat la solicitarea instanței o valoare/acțiune de 31 lei.
Ca atare, câtimea obiectului cererii de chemare în judecată este dată de următorul calcul: 7460 x 31 lei = 231.260 lei.
Așadar, chiar dacă s-ar trece peste aplicabilitatea art. 63 din Legea nr. 31/1990, competența de soluționare a cererii (după valoare) în fond nu aparține unei judecătorii, ci unui tribunal.
În ceea ce privește inadmisibilitatea, a arătat că între cererile depuse cu titlu de practică judiciară și prezenta există diferențe care fac să nu fie aplicabil principiul ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet.
Dacă în hotărârile depuse cu titlu de practică se pleca de la ideea potrivit căreia societățile nu fac dovada existenței, în patrimoniul lor, a părților sociale din care izvorăște dreptul de vot a cărui suspendare se cere, în prezenta cauză părțile sociale există în patrimoniul intimatei, aspect recunoscut chiar de către apelantă, dar sunt, în opinia apelantei, lovite de nulitate.
Prin urmare, analiza suspendării presupune, prin modul de fundamentare a cererii, o analiză a nulității înseși, sens în care nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
În acest sens, se arată în hotărârea de fond: analiza admisibilității ordonanței presupune analiza întrunirii cumulative a celor trei condiții: urgența, vremelnicia măsurii și neprejudecarea fondului.
Ca atare, posibilitatea recunoscută instanțelor, de a dispune, ca măsură vremelnică, suspendarea dreptului de vot în AGA nu semnifică admisibilitatea tuturor ordonanțelor președințiale având ca obiect suspendarea dreptului de vot în AGA.
Pe lângă argumentele deja câștigate cauzei, pe care le-a expus în întâmpinarea de la fond, motivele de apel însele evocă neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate din moment ce întregul eșafod este construit pe teza nulității acțiunilor.
Prin cererea de chemare în judecată (fondul), reclamanta, în mai multe rânduri invocă, ca motiv de nulitate absolută, nedepunerea acțiunilor la purtător până la termenul limită 21.01.2021.
Eroarea de raționament și dovada faptului că prin prezenta se tinde la înfrângerea efectului pozitiv al Deciziei civile nr. 360/2021 a Curții de Apel Galați rezultă din data pronunțării acestei hotărâri judecătorești: 03.12.2021, ulterioară datei de 21.01.2021, reclamanta încercând să acrediteze ideea că, prin hotărâre definitivă, s-a constatat calitatea intimatei de acționar în baza unor acțiuni nule absolut.
A admite cerere de suspendare presupune a stabili că există aparență de drept contra celor statuate printr-o hotărâre definitivă: acțiunile erau lovite de nulitate începând cu 21.01.2021, adică anterior momentului pronunțării Deciziei civile nr. 360/2021.
Antagonismul unei soluții de suspendare a dreptului de vot este evident și raportat la considerentele Deciziei civile nr. 360/2021:
„Aplicând raționamentul legiuitorului mai sus detaliat situației din litigiul pedinte, se concluzionează că părțile nici nu ar fi putut dobândi calitatea de acționari în baza certificatelor din 2006 sau în baza celor din 2012, întrucât societățile nu au emis acțiuni la purtător în sensul disp. art. 93 din Legea nr. 31/1990. Transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor s-ar fi putut face prin încheierea unui contract de cesiune de acțiuni și prin predarea certificatelor către noul acționar” (pagina 15 a considerentelor Deciziei 360/2021).
Admițând că instanța de fond a verificat doar unele din condițiile admisibilitate, dat fiind caracterul cumulativ al acestora, nu se poate aprecia că soluția este una greșită.
Intimata a solicitat păstrarea dublului grad de jurisdicție, optând astfel pentru soluția de trimitere cauzei spre rejudecare.
Instanţa a administrat proba cu înscrisurile existente în dosar.
Apelul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru de 50 lei.
- Analizând hotărârea atacată în limita criticilor formulate prin motivele de apel şi raportat la probatoriile existente la dosar, Tribunalul constată că apelul este fondat doar pentru motivul ce priveşte nelegala soluţionare de către instanţa de fond a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.
Soluţia instanţei de fond asupra excepţiei necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Galaţi este legală. Curtea constată că disp. art. 998 C.pr.civ., care stabilesc competenţa de soluţionare în primă instanţă a unei ordonanţe preşedinţiale, se coroborează cu disp. art. 63 din Legea nr. 31/1990, care stabilesc competenţa de soluţionare în fond pentru acţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, cum este şi acţiunea ce face obiectul dosarului nr. …/288/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea-nulitate acţiuni aflate în posesia intimatei-pârâte, în favoarea tribunalului în a cărei circumscripţie îşi au sediul social societăţile emitente ale acţiunilor, acesta fiind un caz de competenţă absolută. La momentul formulării acţiunii în nulitatea acţiunilor, sediul celor patru societăţi la care se referă atât dosarul nr. …/288/2023, cât şi dosarul nr. …/288/2023 (… SA, … SA, … SA și … SA) era în …
Apelanta a invocat faptul că, în dosarul având ca obiect nulitatea acţiunilor unor societăţi, nu ar fi aplicabile disp. Legii societăţilor nr. 31/1990, ci disp. Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative nr. 129/2019, şi că cererea ce face obiectul dosarului nr. …/288/2023 nu ar avea caracter comercial. Apelanta … susţine că disp. art. 61 din Legea nr. 129/2019 (invocate ca temei de drept material al acţiunii în nulitatea acţiunilor emise de cele 4 societăţi, aflate în posesia intimatei …) ar exclude aplicarea Legii nr. 31/2026.
Studiind, însă, textul art. 61 din Legea nr. 129/2019 („(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se interzic emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente. (2) Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative conform prevederilor alin. (3) şi (4) şi actul constitutiv actualizat va fi depus la oficiul registrului comerţului. (3) Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) La data expirării termenului prevăzut la alin. (3), consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. (5) Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. (6) Neîndeplinirea, până la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. (7) La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii. Cauza de dizolvare poate fi înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond, instanţa putând acorda un termen în acest scop. (8) Dispoziţiile art. 237 alin. (4) – (13) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător”), precum şi conţinutul cererii ce face obiectul dosarului nr. …/288/2023, Curtea constată că, pe de o parte, art. 61 din Legea nr. 129/2019 a fost invocat de … ca temei de drept material al acţiunii în nulitate, în cuprinsul articolului fiind reglementate motivele pentru care se susţine în dosar că acţiunile ar fi nule, şi, pe de altă parte, că acelaşi articol face referire atât la competenţa tribunalului pentru dizolvarea societăţii în cazul în care într-un anumit termen nu se îndeplineşte obligaţia de conversie la care se referă art. 61 din Legea nr. 129/2019, cât şi la aplicarea Legii nr. 31/1990-art. 237 alin. 4-13 pentru situaţia dizolvare, lichidare, radiere consecutive neîndeplinirii obligaţiei de conversie la care se referă art. 61 din Legea nr. 129/2019. Deci Legea nr. 129/2019 nu exclude aplicarea Legii nr. 31/1990, iar cauza prin care se analizează situaţia unor acţiuni emise de societăţi are un categoric caracter comercial, reprezentând o categorie de litigii în materia societăţilor. În concluzie, instanţa va menţine soluţia dată de instanţa de fond excepţiei necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Galaţi.
Referitor la soluţia asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, nu se poate reţine că prezenta acţiune, având ca obiect suspendarea dreptului de vot pe calea ordonanţei preşedinţiale, ar fi contrară dispoziţiilor legale imperative, astfel cum arată instanţa de fond, deoarece nu există dispoziţii legale care să interzică astfel de acţiuni în justiţie. Dimpotrivă, în legislaţie sunt reglementate cazuri în care măsura suspendării dreptului de vot se poate lua chiar pe cale administrativă de către ASF în anumite cazuri şi condiţii, prevăzute de disp. art. 149 din Legea nr. 24/2017 şi de disp. art. 75 din Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de plată. Suspendarea dreptului de vot poate fi dispusă chiar prin efectul voinţei acţionarilor, care stabilesc cazurile de suspendare în actele constitutive ale societăţilor (altele decât cele prevăzute de lege ca şi cauze de suspendare de drept).
În acţiune s-a invocat folosirea ilicită de către … a acțiunilor pentru care s-a solicitat suspendarea dreptului de vot, astfel încât instanţa apreciază, în acord cu practica sa, că este admisibilă o astfel de acţiune şi chiar necesară în contextul în care disp. art. 1361 din Legea nr. 31/1990 impune acţionarilor să îşi exercite drepturile prevăzute de lege cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari.
În concluzie, instanţa va admite apelul, va anula în parte sentința apelată şi, în rejudecare, va respinge ca nefondată excepția inadmisibilității acţiunii, invocată de Tribunalul Galaţi din oficiu. Faţă de solicitarea expresă a intimatei, în acord cu disp. art. 480 alin. 3 C.pr.civ., constatând că prima instanţă a soluţionat cauza fără a intra în judecata fondului, instanţa va trimite dosarul la Tribunalul Galaţi pentru continuarea judecăţii.
Cheltuielile de judecată solicitate de apelantă (în apel) vor fi avute în vedere de instanţa de fond la soluţionarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta … cu domiciliul procesual ales în … str. … nr. 163 bl…. sc. … ap…. în contradictoriu cu … domiciliata în satul … nr. … comuna … județul …, împotriva sentinței civile nr. 229/12.10.2023 pronunțată în dosarul nr. …/288/2023 de Tribunalul Galați, anulează în parte sentința nr. 229/12.10.2023, pronunţată de Tribunalul Galaţi şi, în rejudecare, respinge ca nefondată excepția inadmisibilității acţiunii, invocată din oficiu.
Menţine soluţia asupra excepţiei necompetenţei materiale şi teritoriale.
Trimite cauza la instanţa de fond pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părţilor prin intermediul grefei instanţei la data de 01.02.2024.
Pt. Președinte, Judecător,
… …
aflat de delegație
Semnează
Conf. Art. 426 al. 4 C.pr.civ.
Președintele Curții de Apel Galați
Judecător …
Pentru Preşedinte …
aflat în delegație
Semnează
Conform.Deciziei de serviciu 5/2024
Președinte Secția pentru conflicte
de muncă și asigurări sociale
Judecător …
Grefier,
…
RED.M.H.
TEHNORED.E.L.L.
5 EX/ 02 Februarie 2024