În cursul lunii mai 2020, inculpatul … a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate …, faptă ce constituie infracțiunea de tulburare de posesie, prevăzută de art. 256 alin. 1 Cod penal.
De fapt, inculpatul recunoaște că a ocupat terenul respectiv, dar susține că este al său, fiind moștenit de la părinții săi, afirmație care este nefondată, fiind contrazisă de ansamblul probator aflat la dosarul de fond și cel de urmărire penală.
Astfel, declaraţia persoanei vătămate în sensul că terenul ocupat de inculpat este al său se coroborează cu declarația martorei …, care a relatat că acel teren era stăpânit de persoana vătămată, fiind moștenit de la tată acesteia (socrul martorei), …, care, la rândul lui l-a primit moştenire de la părinți în urma dezbaterii succesiunii, prin sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 a Judecătoriei Focşani și raportul de expertiză topo întocmit de ing. … în cauza respectivă (dosar …/2004 al Judecătoriei Focşani), reclamant în dosarul respectiv fiind chiar inculpatul …
De asemenea, din adresa nr. 117 din 17.01.2022, Primăria com. …, jud. …, rezultă că terenul în suprafaţă de 0,0061 ha (610 mp) intravilan, arabil (terenul în cauză) figurează înscris în registrul agricol al comunei …, judeţul …, în proprietatea persoanei vătămate … (conform declaraţiei pe propria răspundere autentificată sub nr. 3006 din 26.10.2012 la notar public …, precum şi în baza contractului de întreţinere cu dezmembrare autentificat sub nr. 900 din 17.03.2005, la notar public …) și nu a inculpatului …
Susținerea inculpatului cum că sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 a Judecătoriei Focşani este falsă și că ar deține o sentinţa civilă corectă, este nedovedită, acesta nedepunând vreo hotărâre judecătorească care să îi confere dreptul de proprietate asupra terenului în cauză.
Prin urmare, cererea inculpatului de achitare este nefondată.
Decizia penală nr. 102/A/28.01.2025 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa penală nr.990 din data de 24.09.2024 pronunțată de Judecătoria Focşani, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul …, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie, faptă prev. şi ped. de art. 256 alin.1 C. pen., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 60 C.pen., pedeapsa închisorii se va executa în regim de detenţie.
S-a constatat că persoana vătămată … nu a exercitat acțiunea civilă în cadrul procesului penal.
În temeiul art. 397 alin. 3 C.proc.pen. raportat la art. 25 alin. 3 C.proc.pen. și 256 C.proc.pen. s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii şi obligă inculpatul să lase persoanei vătămate … în liniştită posesie şi folosinţă suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, astfel cum a fost individualizată în sentința civilă nr. 2198/20.06.2006 a Judecătoriei Focșani.
În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., instanţa îl obligă pe inculpatul … la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (400 lei pentru faza de urmărire penală).
Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4007/P/2020 din data de 06.12.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. …/231/2022, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului …, pentru săvârşirea infracţiunii tulburare de posesie, faptă prev. şi ped. de art. 256 alin.1 C. pen.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în fapt, în cursul lunii mai 2020, a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate …
Situaţia de fapt, astfel prezentată în rechizitoriu, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii, declaraţie persoană vătămată …, declaraţie martor …, declaraţii suspect/inculpat …, sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006, a Judecătoriei Focşani, în dosarul nr. …-2004, Raportul de Expertiză Tehnică nr. 130 din 28.04.2005 și adresa nr. 117 din 17.01.2022 emisă de Primăria com. …
După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea pronunţată la data de 27.02.2023, definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 4007/P/2020 din data de 06.12.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, dispunând începerea judecăţii.
În cursul judecății, inculpatul nu a solicitat să fie judecat în conformitate cu procedura în cazul recunoașterii învinuirii și nu a fost de acord să dea declarație în fața instanței.
De asemenea, pe parcursul judecății a fost ascultată în calitate de martor numita TM.
În fapt, s-a reținut că la data de 05.08.2020, polițiștii din cadrul Postului de Poliţie … au fost sesizaţi, prin plângere, de către numitul TS din com. …, sat …, jud. …, cu privire la faptul că, în cursul lunii mai 2020, ziua exactă nu a putut fi stabilită, în timp ce se afla la muncă în …, a fost informat telefonic de către soţia sa, TM, cu privire la faptul că, numitul TG le-a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare, suprafaţa de 610 m.p., grădină cultivată cu lucernă, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …
Din declaraţia persoanei vătămate, TS, reiese faptul că locuieşte pe raza com. …, sat …, jud. …, este căsătorit cu numita TM şi au împreună trei copii minori.
În anul 2001, când acesta s-a căsătorit, a primit moştenire de la părinţii săi, mai multe bunuri mobile şi imobile, printre care şi o suprafaţă de teren arabil în suprafaţă de 610 m.p., teren situat în intravilanul satului …, care se află la o distanţă de aproximativ 100 metri faţă de locuinţa acestuia şi care este cultivat cu lucernă.
Acest teren a fost primit moştenire de tatăl său, defunctul TV, de la părinţii acestuia în urma dezbaterii masei succesorale cu fraţii acestuia, aşa cum reiese din Sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 a Judecătoriei Focşani, cât şi din Raportul de Expertiză Tehnică nr. 130 din 28.04.2005 a Tribunalului Vrancea – Biroul Local Expertize Judiciare.
Persoana vătămată TS a mai declarat că, în data de 15.01.2020, a plecat la muncă în …, iar la sfârşitul lunii mai 2020, a fost informat telefonic de către soţia sa, TM, cu privire la faptul că, a mers la grădina mai sus menţionată pentru a lua nişte lucerna pentru păsări şi animale, ocazie cu care a constatat că poarta pe care se face accesul în acea grădină, care este împrejmuită cu gard, fusese schimbată şi totodată asigurată cu lacăt.
Astfel, soţia sa, TM, l-a întrebat pe numitul TG, fratele tatălui său, defunctul TV, care deţine locuinţă în proximitate respectivei grădini, întrucât îl bănuia pe acesta de comiterea faptei, de ce a făcut acest lucru, iar acesta i-a răspuns că acel teren îi aparţine lui, că ei nu mai au ce căuta acolo, ameninţându-i cu acte de violenţă dacă vor mai merge la respectiva grădină.
Întrucât soţiei sale, TM, i-a fost creată o stare de temere de către TG, aceasta nu a mai mers la respectiva grădină, și a așteptat să revină soțul său, TS, la domiciliu pentru a sesiza organele de poliţie.
Fiind audiată în calitate de martor, TM a declarat faptul că este căsătorită cu numitul TS.
Când aceştia s-au căsătorit, soţul său, TS, a primit moştenire de la părinţii săi mai multe bunuri mobile şi imobile, printre care şi o suprafaţă de teren arabil în suprafaţă de 610 m.p., teren situat în intravilanul satului …, care este împrejmuit cu gard şi care se învecinează pe latura de est cu pârâul satului, pe latura de sud-vest cu proprietatea def. TN, pe latura de nord cu proprietatea numitului … şi pe latura de vest cu uliţa sătească.
Terenul în cauză este însămânţat cu lucerna, iar în cursul lunii mai 2020, spre sfârşitul lunii, s-a deplasat de la locuinţa sa care se află la o distanţă de aproximativ 100 metri faţă de respectivul teren cultivat cu lucernă, cu scopul de a lua nişte lucernă pentru păsări şi animale, ocazie cu care a constatat că poarta pe care se face accesul în acea grădină, care este împrejmuită cu gard, fusese schimbată şi totodată încuiată/asigurată cu lacăt.
Atunci aceasta şi-a dat seama că respectiva faptă a fost comisă de către inculpatul TG, unchiul soţului, TS, acesta fiind frate cu socrul său, defunctul TV, şi întrucât l-a văzut pe acesta în curtea locuinţei sale, locuinţă aflată în proximitatea respectivei grădini, l-a întrebat de ce a schimbat poarta de acces şi a încuiat-o.
Inculpatul TG i-a răspuns că acel teren îi aparţine şi că ei nu mai au ce căuta la acesta, că le „va rupe picioarele” dacă îi va mai prinde pe acolo. Astfel, i-a provocat acesteia o stare de temere, având în vedere şi faptul că soţul său nu se afla acasă, fiind plecat la muncă în …
Ulterior, i-a adus la cunoştinţă şi soţului său cele întâmplate, care şi acesta i-a spus să nu mai meargă la respectiva grădină până când nu va reveni el la domiciliu şi va sesiza organele de poliţie, lucru pe care l-a şi făcut.
S-a apreciat că declarația persoanei vătămate TS se coroborează cu declarația martorei TM, precum și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006, a Judecătoriei Focşani, în dosarul nr. …-2004, privind partajul succesoral intentat de reclamantul TG, împotriva pârâţilor TV, și alții, instanţa de judecată a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, conform raportului de expertiză topo întocmit de ing. MM, iar numitului def. TV (tatăl numitului TS), i-a revenit printre alte terenuri şi suprafaţa de 610 mp teren arabil situat în intravilanul satului …, respectiv terenul în cauză.
Potrivit Raportului de Expertiză Tehnică nr. 130 din 28.04.2005, întocmit de către ing. MM din cadrul Tribunalului Vrancea – Biroul Local de Expertize Judiciare, suprafaţa de 610 mp teren arabil situat în intravilanul satului … (terenul în cauză), a fost revendicată de către TV, teren pe care l-a cumpărat de la TG.
Totodată, prin adresa nr. 117 din 17.01.2022, Primăria com. …, jud. …, a comunicat faptul că:
1) Numitul TG, CNP …, figurează înscris în registrul agricol al comunei …, judeţul …, la poziţia de rol. nr. 58, voi. 58, cu terenuri în punctele:
– …, în suprafaţă de: 0,441 ha extravilan, teren fâneaţă;
– …, în suprafaţă de: 0,5261 ha extravilan, teren fâneaţă;
– …, în suprafaţă de: 0,358 ha extravilan, teren fâneaţă;
– …, în suprafaţă de: 0,30 ha extravilan, teren fâneaţă;
– …, în suprafaţă de: 0,0464 ha intravilan, construcţii, iar pe acest teren, numitul TG a declarat că există o locuinţă în suprafaţă de 40 m.p., pentru care acesta nu a depus la sediul primăriei nici autorizaţia de construcţie, nici proiectul tehnic şi nici procesul verbal de recepţie al clădirii.
Aceste suprafeţe de teren au fost înregistrate la poziţia de rol a susnumitului în baza cererii nr. 1931/2021 şi a Sentinţei civile nr. 2198/20.06.2006 a Judecătoriei Focşani, în dosarul nr. …/2004.
2) Numitul TS, CNP …., (căsătorit cu TM), figurează înscris în registrul agricol al comunei …, judeţul …, la poziţia de rol. nr. 62, voi. 8, cu terenuri în punctele:
– …, în suprafaţă de : 1,2626 ha extravilan, teren fâneaţă;
– …, în suprafaţă de: 0,0061 ha intravilan, arabil; (terenul în cauză)
– …, în suprafaţă de: 0,02 ha intravilan, construcţii;
– …, în suprafaţă de: 0,0377 ha intravilan, construcţii T 32; P 1211 şi construcţiile edificate pe acest teren, respectiv locuinţă – CI în suprafaţă de 98 m.p., o bucătărie de vară – C2 în suprafaţă de 37 m.p. şi un grajd C3 în suprafaţă de 25 m.p.
Aceste suprafeţe de teren au fost înregistrate la poziţia de rol a sus-numitului în baza cererii nr. 2909/2012 şi a declaraţiei pe propria răspundere autentificată sub nr. 3006 din 26.10.2012 la notar public VC, precum şi în baza contractului de întreţinere cu dezmembrare autentificat sub nr. 900 din 17.03.2005, la notar public PC.
Fiind audiat în calitate de suspect/inculpat, TG a declarat faptul că, în cursul anului 1967, acesta a primit moştenire de la părinţii lor, defunctul TN şi defuncta TM, suprafaţa de 610 m.p. teren curţi construcţii şi locuinţă pe raza satului …, iar începând din anul 1973 a plecat la lucru, fiind angajat pe raza judeţelor … şi …, revenind pe raza localităţii … doar pe perioada concediilor. În cursul anului 1998, a revenit definitiv pe raza satului …, ocazie cu care a constatat faptul că fratele său, def. TV, i-a ocupat în întregime suprafaţa de 610 mp teren curţi şi construcţii şi totodată i-a stricat locuinţa formată din 5 camere, acest lucru întâmplându-se în cursul anului 1997, fără însă ca el să sesizeze organele de poliţie despre acest lucru la momentul respectiv.
În perioada 1998-2005, a locuit cu gazdă la diferite persoane de pe raza satului …, iar în cursul anului 2005, a reuşit să-şi termine noua locuinţă în care locuieşte şi în prezent împreună cu soţia şi fiul acestora.
Începând din anul 2006, numiţii TV şi TS, ambii din aceeaşi localitate cu acesta, fiii defunctului TV, au început să exercite acte de violenţă cât şi cu moartea asupra sa, pe motivul că terenul mai sus menţionat i-ar fi aparţinut tatălui acestora, cu toate că în anul 2004 el a deschis acţiune civilă în vederea dezbaterii masei succesorale, în urma decesului părinţilor săi, teren pe care l-a primit moştenire în urma dezbaterii masei succesorale după decesul părinţilor, def. TN şi def. TM.
Acesta a precizat faptul că sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 emisă de Judecătoria Focşani, prezentată de către numitul TS, în care instanţa a hotărât ca suprafaţa de 610 m.p. teren arabil, terenul în cauză, i-a revenit defunctului TV, tatăl numitului TS, este o sentinţă falsă, el având sentinţa civilă corectă, pe care o va prezenta la instanţa de judecată. Astfel, acesta a menționat că nu consideră că a săvârșit vreo infracțiune întrucât terenul este al său.
Totodată, cu ocazia audierii a declarat că nu suferă de nicio boală şi nu este de acord să presteze muncă în folosul comunităţii.
S-a apreciat că din întregul material probator administrat în cauză, reiese faptul că inculpatul TG a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, respectiv prin schimbarea porții de acces, suprafața de teren de 610 m.p., situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate TS.
Inculpatul a precizat în fața instanței de judecată faptul că nu recunoaște săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, însă nu a fost de acord să dea declarații în prezenta cauză.
Fiind audiată în calitate de martor, numita TM, soția persoanei vătămate TS, a declarat faptul că împreună cu soțul său deține o grădină pe care are lucernă, iar ea se deplasa acolo în vederea hrănirii animalelor. La un moment dat, când a ajuns în fața porții care făcea accesul în acea grădină, a găsit un lacăt amplasat pe poartă și nu a putut pătrunde pe suprafața de teren în cauză. Ulterior, a revenit la acel teren împreună cu soacra sa și a strigat către inculpat. Acesta a ieșit la poarta care făcea accesul în gradină și observând că în dreptul acesteia se afla soția persoanei vătămate, a luat o furcă. Martora s-a speriat și a plecat din dreptul porții, fiind urmărită de către inculpat. În final, TM a precizat că și în prezent inculpatul TG este în posesia terenului respectiv și nu permite accesul persoanei vătămate sau martorei.
Raportat la mijloacele de probă administrate în cauză instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție de către inculpat dincolo de orice îndoială rezonabilă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 396 alin. (2) C.pr.pen.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului TG, constând în aceea că, în cursul lunii mai 2020, a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate TS, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare de posesie, faptă prev. de art. 256 alin. 1 C.pen.
Pentru a reţine această încadrare juridică, instanţa a observat în primul rând că obiectul material în cazul acestei infracțiuni constă în bunul imobil aparținând persoanei vătămate, indiferent de scopul pentru care era utilizat.
Cu privire la latura obiectivă, instanţa a constatat că elementul material s-a concretizat în ocuparea efectivă în întregime a suprafeței de teren situat în punctul … de pe raza com. …, jud. …, în suprafaţă de: 0,0061 ha intravilan, arabil, fără consimțământul posesorului, respectiv al persoanei vătămate TS.
Din probatoriul administrat rezultă că ocuparea suprafeței de teren a presupus o activitate infracțională de durată și nu doar o simplă pătrundere, această infracțiune fiind astfel o infracțiune continuă.
De asemenea, a reținut că ocuparea efectivă de către inculpat s-a realizat fără drept, adică în absența unui titlu care să-i confere vreun drept lui TG în acest sens. Referitor la acest aspect reținem dovada făcută prin sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006, a Judecătoriei Focşani, în dosarul nr. …-2004, raportului de expertiză tehnică nr. 130 din 28.04.2005 și nu în ultimul rând, prin adresa nr. 117 din 17.01.2022 emisă de Primăria com. …, jud. …
În continuare, a apreciat că ocuparea s-a realizat de către inculpat prin violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, condiție esențială pentru întrunirea condițiilor de tipicitate obiectivă în cazul infracțiunii de tulburare de posesie. Astfel, inculpatul a ocupat fără drept imobilul respectiv, schimbând poarta prin intermediul căreia se face accesul în acea grădină, care este împrejmuită cu gard, și, în același timp, asigurând-o cu un lacăt pentru a nu permite persoanei vătămate sau soției acesteia accesul pe suprafața de teren. În momentul în care soția persoanei vătămate a încercat să pătrundă pe suprafața de teren, inculpatul a proferat amenințări cu exercitarea unor acte de violență asupra acesteia, având o furcă asupra sa.
Urmarea imediată s-a produs prin trecerea, fără drept, a imobilului în cauză în stăpânirea inculpatului.
Referitor la legătura de cauzalitate, instanța a reținut că aceasta rezultă din materialitatea faptei. Instanța apreciază că în prezenta cauză, în urma situației de fapt descrisă anterior, a fost demonstrată legătura de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul că a avut reprezentarea că prin acțiunile sale trece, fără drept, imobilul în cauză în stăpânirea inculpatului. În acest sens sunt relevante declarațiile inculpatului.
În vedere individualizării pedepsei în cadrul acestui interval, instanţa a avut în vedere criteriile stabilite prin art. 74 C.pen., mai exact natura şi pericolul social concret al faptei, modalitatea de săvârşire, urmarea acesteia, persoana inculpatului TG, fără antecedente penale și conduita acestuia în cursul procesului penal.
În ceea ce priveşte împrejurările, modul de comitere ale faptei şi mijloacele folosite de către inculpat, instanţa a constatat că în cursul lunii mai 2020, a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate TS.
Instanţa a reţinut atitudinea procesuală negativă a inculpatului. În cursul urmăririi penale și în cursul judecății nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, manifestând în mod constant o atitudine nesinceră în raport cu fapta comisă.
De asemenea, s-a avut în vedere conduita inculpatului după constituirea dosarului penal și trimiterea în judecată a sa, respectiv a faptului că acesta continuă să stăpânească terenul persoanei vătămate, deși are cunoștință de procedurile judiciare demarate împotriva sa.
Cu privire la antecedentele penale ale inculpatului, deși unitatea de parchet, la momentul trimiterii în judecată, a precizat că acesta figurează cu antecedente penale, instanța, în baza cazierului judiciar actualizat atașat la dosar în cursul judecății, a reținut că aceasta nu figurează cu antecedente penale.
Având în vedere toate considerentele menţionate mai sus, instanţa, în cazul infracțiunii de tulburare de posesie, faptă prev. de art. 256 alin. 1 C.pen., a aplicat o pedeapsă cu închisoarea, ca pedeapsă principală, care, ca durată, să se încadreze spre limita minimă prevăzută de legiuitor. Instanța consideră că doar acest tip de pedeapsă este aptă să îşi atingă scopul de prevenţie și de reeducare, inculpatul putând conştientiza în aceste împrejurări situaţia sa juridică, pentru ca, pe viitor, să nu mai reitereze comportamentul infracţional. În orice caz, pedeapsa a fost stabilită prin raportare la atitudinea procesuală negativă a inculpatului, a modului de comitere a faptei și a atitudinii nesincere pe tot cursul procesului penal.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a executării pedepsei, faţă de lipsa acordului inculpatului de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, condiţie obligatorie pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei, instanţa a constatat că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executare efectivă.
Instanța a constatat faptul că persoana vătămată TS nu a exercitat acțiunea civilă în cadrul procesului penal, dar potrivit art. 25 alin. 3 C.proc.pen., instanţa este obligată să se pronunţe cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, chiar dacă nu există constituire de parte civilă.
Astfel, în temeiul art. 397 alin. 3 C.proc.pen. raportat la art. 25 alin. 3 C.proc.pen. și 256 C.proc.pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii şi a obligat inculpatul să lase persoanei vătămate TS în liniștită posesie şi folosinţă suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, astfel cum a fost individualizată în sentința civilă nr. 2198/20.06.2006 a Judecătoriei Focșani.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul TG, solicitând achitarea deoarece se consideră nevinovat, terenul respectiv aparținîndu-i lui, fiind moștenire de la părinții săi. În apel, inculpatul şi-a dat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.
Procurorul a precizat că din probele administrate reiese pe deplin vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tulburare d e posesie, fiind nefondat motivul de apel referitor la achitarea acestuia. Însă, dat fiind acordul inculpatului de prestare a unei munci neremunerate în folosul comunității a solicitat ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendarea sub supraveghere.
Apelul este fondat în parte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptei penale comise de acesta.
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, redate pe larg de către instanța de fond, reiese că, în cursul lunii mai 2020, inculpatul TG a ocupat în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, suprafaţa de 610 m.p., grădină, situată în intravilanul satului …, com. …, jud. …, ce aparține persoanei vătămate TS.
De fapt, inculpatul recunoaște că a ocupat terenul respectiv, dar susține că este al său, fiind moștenit de la părinții săi, afirmație care este nefondată, fiind contrazisă de ansamblul probator aflat la dosarul de fond și cel de urmărire penală.
Astfel, declaraţia persoanei vătămate în sensul că terenul ocupat de inculpat este al său se coroborează cu declarația martorei TM, care a relatat că acel teren era stăpânit de persoana vătămată, fiind moștenit de la tată acesteia (socrul martorei), TV, care, la rândul lui l-a primit moştenire de la părinți în urma dezbaterii succesiunii, prin sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 a Judecătoriei Focşani și raportul de expertiză topo întocmit de ing. … în cauza respectivă (dosar …/2004 al Judecătoriei Focşani), reclamant în dosarul respectiv fiind chiar inculpatul TG.
De asemenea, din adresa nr. 117 din 17.01.2022, Primăria com. …, jud. …, rezultă că terenul în suprafaţă de 0,0061 ha (610 mp) intravilan, arabil (terenul în cauză) figurează înscris în registrul agricol al comunei …, judeţul …, în proprietatea persoanei vătămate TS (conform declaraţiei pe propria răspundere autentificată sub nr. 3006 din 26.10.2012 la notar public VC, precum şi în baza contractului de întreţinere cu dezmembrare autentificat sub nr. 900 din 17.03.2005, la notar public PC) și nu a inculpatului TG.
Susținerea inculpatului cum că sentinţa civilă nr. 2198 din 20.06.2006 a Judecătoriei Focşani este falsă și că ar deține o sentinţa civilă corectă, este nedovedită, acesta nedepunând vreo hotărâre judecătorească care să îi confere dreptul de proprietate asupra terenului în cauză.
Inculpatul a acționat cu intenţie directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, respectiv tulburarea posesiei persoanei vătămate prin ocuparea terenului de 610 mp, prin amenințare și desființare semnelor de hotar, cunoscând că terenul aparține persoanei vătămate, şi a urmărit producerea acestui rezultat socialmente periculos.
În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției), ale infracțiunii de tulburare de posesie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 256 alin. 1 Cod penal, infracțiunea nejustificată și imputabilă inculpatului TG.
Prin urmare, cererea inculpatului de achitare este nefondată.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată, atât în ceea ce privește alegerea acesteia, respectiv închisoarea și nu amenda, cât și cu privire la proporționalizarea ei, orientată spre minimul special, având în vedere gravitatea infracțiunii comise și periculozitatea acestuia, conform criteriilor prevăzute de art.74 Cod penal.
În acest sens, s-a avut în vedere modul de comitere ale faptei şi mijloacele folosite de către inculpat, respectiv ocuparea în întregime, fără drept, prin ameninţare și desființarea semnelor de hotar, a suprafeței de 610 m.p., atitudinea de nerecunoaștere a faptei comise, conduita acestuia care încă stăpânește acel teren, antecedentele penale vechi (de prin anii 1979, 1983), dar care nu atrag starea de recidivă.
Prin urmare, pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, orientată spre minimul special, pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei și persoana acestuia, fiind aptă să conducă la atingerea scopului pedepsei, respectiv: prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a inculpatului.
Dar, hotărârea apelată este netemeinică în privința modalității de executare a pedepsei.
În acest sens, se observă că motivul pentru care prima instanţă nu a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost lipsa acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Însă, în apel, inculpatul a complinit această lipsă, declarând expres că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.
Având în vedere că pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale care să-i atragă stare de recidivă şi și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 alin. 1 lit. a), b) şi c) Cod penal pentru a se dispune suspendarea executării sub supraveghere.
De asemenea, inculpatul nu s-a sustras de urmărirea penală și nici de la judecată, acesta prezentându-se la chemarea organelor judiciare, iar împrejurarea că nu a recunoscut fapta comisă nu poate fi considerată ca fiind o încercare de zădărnicire a aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților, ci se circumscrie exercitării drepturilor procesuale recunoscute de lege, astfel că nu sunt incidente cazurile prev. de art.91 alin.3 lit. c) Cod penal.
Având în vedere aceste aspecte, că este integrat în societate, are o vârstă înaintată (75 de ani), precum și împrejurarea că fapta dedusă judecății a fost săvârșită în urmă cu aproximativ 4 ani și 8 luni, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, cu atât mai mult cu cât conduita acestuia va fi supravegheată pe durata unui termen de supraveghere, iar în cazul încălcării obligațiilor impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni suspendarea se va revoca și pedeapsa va fi executată efectiv, fiind îndeplinită și cerința prev. de art. 91 alin. 1 lit. d) Cod penal.
În consecinţă, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art.91 Cod penal, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, astfel că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Față de cele arătate, în baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de inculpatul TG şi s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată.
În rejudecare, în baza dispoziţiilor art. 91, 92 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni, aplicată inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art.93 alin.1 Cod penal, obligația prevăzută de art.93 alin.2 lit.b Cod penal, şi va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile la o instituție din comunitatea locală, conform art. 93 alin.3 Cod penal.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
(decizie rezumată de judecător Florin MELEACĂ)