Asistăm în ultimele zile la o campanie mediatică susţinută în ceea ce priveşte atât salarizarea, cât şi condiţiile de pensionare ale magistraţilor.
Salarizarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi regimul de pensionare nu trebuie privite ca privilegii, ele reprezentând aspecte esenţiale ale statutului acestora şi garanţii incontestabile ale principiului independenţei justiţiei, în vederea asigurării unui act de justiţie eficient şi de calitate în beneficiul cetăţeanului.
În acest context, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Galaţi reieterează faptul că asigurarea independenţei justiţiei este un principiu care nu trebuie să suporte nicio derogare, iar garanţiile asociate acestuia trebuie să fie asumate şi respectate şi de către celelalte puteri în stat.
În susţinerea acestui punct de vedere prezentăm câteva date referitoare la vârsta de pensionare, pensia de serviciu şi veniturile judecătorilor, astfel cum au fost prezentate şi de Consiliul Superior al Magistraturii:
În anul 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, însă, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022 vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă.
De la începutul anului 2025, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă de stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători.
Aşadar, în ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare a magistraţilor, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp.
Statistic se observă că instabilitatea legislativă şi discuţile repetate în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, au determinat din ce în ce mai mulţi magistraţi să ia decizia de a se pensiona.
Deloc de neglijat este şi faptul că, pe fondul discuţiilor generate de creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori. Până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, curţi de apel şi tribunale.
Referitor la cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată.
Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi.
Din totatul celor 5068 de judecători în funcţie, 2315 judecători, reprezentând aproximativ 45%, activează la judecătorii. Salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie.
Astfel, raportul dintre venitul brut al unui judecător definitiv, recent încadrat la judecătorie, și venitul mediu brut pe economie, conform INS, este 1.90, similar indicelui mediu european pentru salariile judecătorilor la început de carieră, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ (tot 1.90).
În contextul modificărilor legislative ce se prefigurează, şi care vor afecta nu doar sistemul judiciar, ci întreaga societate, vom continua să ne îndeplinim rolul cu onestitate şi profesionalism, exercitându-ne toate atributele constituţionale în susţinerea funcţionării statului de drept.
CURTEA DE APEL GALAŢI/TRIBUNALUL GALAŢI
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE