În M Of 374 din 28.04.2025 au fost publicate:
– Decizia ICCJ nr. 48 din 24 februarie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Argeș — Secția civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
Dacă indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008 se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea cadru nr. 153/2017, și este limitată la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, al indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli, conform art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.
– Decizia ICCJ nr. 88 din 17 martie 2025 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), ce respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.031/96/2023, în vederea
pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele probleme de drept:
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și în munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se poate include și perioada în care un funcționar public cu statut special — polițist, în temeiul normelor juridice care îi reglementează statutul și activitatea, este inclus pe o planificare de permanență la domiciliu, indiferent de îndeplinirea în concret a atribuțiilor specifice care au determinat întocmirea planificării sau este necesar ca acesta să îndeplinească în mod efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu Dacă interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este în sensul că munca suplimentară nu presupune ca funcționarul public să îndeplinească în mod efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu, acesta are dreptul la plata sporurilor salariale prevăzute de alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol pentru toată perioada în care a figurat pe planificarea de permanență sau cuantumul orelor ce se vor plăti suplimentar nu poate depăși 360 de ore anual, în sensul art. 21 alin. (4) din aceeași lege?