În analizarea circumstanţelor agravante ale infracţiunii reținute în sarcina inculpatului de către instanţa de fond, Curtea a constatat că inculpatul nu a săvârşit fapta cu premeditare, respectiv acesta nu a efectuat acte preparatorii, nu şi-a procurat armele cu mult timp înainte de faptă, nu a acționat ca un infractor rece, calculat, ci mai degrabă ca un infractor haotic, dezordonat, dezorganizat.
Astfel, din probe a rezultat că inculpatul nu avea dușmănie pe victimă, ci chiar se împăcau bine, atunci când se vizitau locuiau împreună, luau masa împreună, consumau alcool împreună, inculpatul nu avea nemulțumiri legate de relația de concubinaj a mamei sale.
Curtea a mai avut în vedere elementele care se degajă din materialul probator existent la dosar care nu converg spre intenţia anterioară a inculpatului de a suprima viaţa victimei. Astfel, inculpatul nu a avut intenția de a ucide victima la momentul la care s-a hotărât să o viziteze pe aceasta. În ziua faptei a efectuat o vizită la mama sa cu copiii săi minori, iar încă de dimineață a început să consume alcool în cantități mari.
Inculpatul nu era supărat pe victimă, nici pe mama sa, ci avea propriile supărări și frustrări întrucât fusese părăsit de soția sa. În ziua respectivă inculpatul era chiar relaxat, fiind într-o stare euforică, perceput de martorii cauzei ca inofensiv, consumând alcool și ascultând muzică la boxă în curte până seara târziu. Inculpatul nu a manifestat, așadar acte materiale, preparatorii, în sensul uciderii victimei, nu a gândit la rece fapta, nu a calculat fapta de omor, nu s-a organizat în acest sens. S-a reținut că la momentul sosirii victimei acasă inculpatul a avut relații cordiale sincere cu aceasta, au consumat alcool împreună, au mâncat împreună, chiar au dansat împreună, iar după ce victima s-a retras să doarmă, inculpatul a continuat pentru o perioadă de timp să consume alcool și să asculte muzică în curte, iar la un moment dat, pe fondul supărării și a consumului excesiv de alcool (consumase în jur de 17 litri de bere), a luat hotărârea de a ucide victima, sens în care a mers la bucătărie de unde a luat un cuțit de mari dimensiuni, după care a pătruns în camera victimei pe care a lovit-o în partea superioară a corpului, în timpul somnului.
În acest context, intervalul de aproape 1 oră și jumătate de la momentul la care victima a plecat la culcare și până la momentul uciderii acesteia de către inculpat este unul insuficient pentru a se decela o intenție premeditată a inculpatului în sensul uciderii victimei. Lipsa premeditării rezultă și din modul haotic și dezorganizat în care inculpatul a acționat, inclusiv prin aplicarea de lovituri de cuțit victimei în partea superioară a corpului, zona toracică și zona claviculei, dar și prin atitudinea ulterioară și imediată a acestuia, întrucât din probe a rezultat că la scurt timp după faptă inculpatul a realizat ceea ce a făcut și a fugit pe câmp de unde a alertat organele de poliție și ambulanța.
În acest tablou al situației de fapt, faptul că inculpatul ar fi pătruns inițial în camera victimei pentru a se asigura că doarme, chiar real de ar fi, nu poate genera concluzia unei premeditări a faptei inculpatului, ci este un element factual care se circumscrie acțiunilor materiale din timpul faptei de omor comise de inculpat. Pentru a se reține premeditarea, ar fi trebuit să se fi dovedit elemente factuale preparatorii acțiunii de ucidere a victimei săvârșite de către inculpat cu mai mult timp înainte de comiterea faptei, inclusiv unele manifestări comportamentale, verbale, etc. ale inculpatului. Or, din comportamentul acestuia nu a rezultat că ar fi avut intenția conturată cu mai mult timp înainte în sensul uciderii victimei, ci așa cum a declarat inițial inculpatul în cursul urmăririi penale, foarte aproape de comiterea faptei, acesta a ucis victima fără vreun motiv ori scop anume, iar organele de urmărire penală nu au putut stabili un mobil al crimei.
Chiar și după efectuarea cercetării judecătorești la prima instanță, a considerat instanța de apel că nu s-a putut decela motivul pentru care inculpatul a ucis victima, în afara propriei stări de surescitare nervoasă și a consumului exagerat de alcool, nu s-a dovedit o eventuală dușmănie a inculpatului față de victimă, o stare de nemulțumire legată de relația de concubinaj a mamei sale cu victima, ori o agresiune din partea victimei față de mama sa, or toate aceste elemente subiective rămân doar în forul interior al inculpatului, nefiind dovedite, motiv pentru care dubiul asupra intenției premeditate profită inculpatului, în temeiul art. 103 Cod procedură penală.
Însă, față de situația de fapt dovedită prin probe, având în vedere că inculpatul a profitat la comiterea faptei de starea de vulnerabilitate a victimei, care fiind în timpul somnului nu se putea apăra, ceea ce a facilitat fapta de omor, Curtea a considerat că în încadrarea juridică a acestei fapte trebuie să se rețină circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. 1 lit. e) Cod penal, constând în comiterea faptei profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată „altor cauze”, în concret stării de somn.
Curtea a observat că la stabilirea și aplicarea pedepselor s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 74 alin. 1 Cod penal, dar nu s-au avut în vedere și dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală. În contextul în care inculpatul a recunoscut faptele din rechizitoriu în cadrul procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, care devine admisibilă în temeiul art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod procedură penală în condițiile schimbării încadrării juridice într-o infracțiune care nu se mai pedepsește cu detenția pe viață, Curtea a admis cererea de judecare în procedura simplificată și a dat relevanță dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală privind reducerea limitelor pedepselor cu 1/3.
Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori
Decizia penală nr. 406/A/03.04.2024
Prin sentinţa penală nr. …/19.12.2023, Tribunalul Brăila a respins cererea inculpatului MC de judecare a cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) şi (2) Cod proc. penală raportat la art. 396 alin. (10) Cod proc. penală.
În baza art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal a fost condamnat inculpatul MC la pedeapsa principală de 21 ani și 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor calificat împotriva victimei LM, faptă săvârșită la data de 20.05.2023.
În baza art. 67 alin (2) Cod penal, pe lângă pedeapsa principală de 21 ani și 10 luni închisoare, a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d), lit. e) şi lit. f) Cod penal, pe o durată de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, în temeiul art. 65 Cod penal.
În baza art. art. 193 alin. (2) Cod penal a condamnat pe inculpatul MC la pedeapsa principală de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violențe împotriva părții vătămate DV, faptă săvârşită la data de 17.03.2023.
În baza art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal a dispus contopirea pedepselor principale aplicate de 21 ani și 10 luni închisoare şi 6 luni închisoare, inculpatul MC urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 21 ani și 10 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, în total să execute o pedeapsă principală rezultantă de 22 ani închisoare.
În baza art. 45 alin. (1) Cod penal alături de pedeapsa principală de 22 ani închisoare s-a dispus ca inculpatul să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d), lit. e) şi lit. f) Cod penal pe o durată de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, în temeiul art. 45 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 22 ani închisoare aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 21.05.2023 şi durata arestării preventive din data de 22.05.2023 la zi.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 124/P/2023 din 03.07.2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, înregistrat pe rolul instanţei sub nr. …/113/2023 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului MC pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal şi lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.
Pentru a dispune astfel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a reţinut că, la data de 20.05.2023, în jurul orei 23.00, în timp ce se afla la domiciliul mamei sale din sat …, … jud. …, inculpatul MC i-a aplicat victimei LM mai multe lovituri în zona subclaviculară dreapta şi în zona umărului stâng, cu un cuţit cu lama de aproximativ 13 cm, provocându-i leziuni traumatice care au condus la decesul victimei în data de 23.05.2023 la Spitalul Judeţean …
Totodată s-a reținut că, la data de 17.03.2023, în timp ce se afla în staţia de autobuz situată pe Bd. … din Municipiul B, în apropierea complexului comercial …, i-a aplicat persoanei vătămate DV o lovitură cu pumnul în zona feţei, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile îngrijiri medicale.
Prin încheierea din data de 10.11.2023, în baza dispozițiilor art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul MC, din infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal.
Pentru a dispune astfel Tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
La data de 20.05.2023 în jurul orei 10:00, inculpatul MC a venit în vizită la domiciliul mamei sale IE care locuia împreună cu concubinul său LM, într-un imobil situat în sat …, jud. B. În această locaţie a consumat 6-7 sticle a câte 2 litri de bere.
În jurul orei 19,00 a venit de la muncă LM care a băut împreună cu inculpatul câteva pahare de bere şi în jurul orei 21,00 s-a dus la culcare împreună cu IE, iar inculpatul a rămas afară și a continuat să consume bere până în jurul orei 23,00.
Fiind afectat de faptul că a fost părăsit de soția sa și a rămas să aibă grijă de cele două fete minore, fiind sub influența consumului de alcool, fiind nemulțumit de relația de concubinaj pe care mama lui o avea cu LM (în condițiile în care el fusese părăsit de soție), frustrările lui s-au acutizat și a luat hotărârea să-l omoare pe concubinul mamei sale LM.
Iniţial a intrat în cameră şi s-a asigurat că LM şi IE dormeau (fapt confirmat şi de martora IE care a simțit mişcare în cameră), a mers la bucătărie şi a luat un cuţit cu lungimea lamei de 13 cm., a revenit în camera unde dormea victima a aprins lumina și a spus: „Mamă, te omor! Te tai pe tine sau pe …, din doi pe unul.” IE i-a spus „Cum, mamă, să mă tai, vezi-ți de treaba ta.”
Strigând aceste cuvinte, inculpatul s-a poziţionat în apropierea capului victimei, a împins-o pe mama lui, care dormea cu capul pe pieptul lui LM, şi i-a aplicat acestuia 3 lovituri cu cuţitul, una în piept şi două în gât.
S-a arătat că de la adoptarea rezoluţiei infracţionale în jurul orelor 20,00-21,00 până la momentul comiterii faptei ora 23,00, este un interval de 2-3 ore în care inculpatul a planificat comiterea faptei.
Astfel, inculpatul s-a asigurat că LM doarme şi în acest scop, a mers în cameră şi a verificat acest fapt. După ce a constatat că victima doarme, inculpatul a mers la bucătărie a luat un cuţit, a revenit în cameră unde victima dormea împreună cu IE, a aprins lumina, a îndepărtat-o pe mama sa, care dormea cu un braţ peste LM şi i-a aplicat acestuia 3 lovituri cu cuţitul una în piept şi două în gât.
Toate aceste activităţi pe care le-a făcut inculpatul, verificarea dacă LM doarme şi luarea cuţitului din bucătărie pe care îl folosește în comiterea faptei, aprinderea luminii în camera în care victima dormea, sunt activităţi de pregătire a faptei şi presupun o planificare a faptei, ceea ce înseamnă premeditare.
Instanţa de fond a apreciat că, în cauză sunt întrunite cumulativ ambele condiţii necesare pentru existenţa premeditării, respectiv între luarea hotărârii de a comite omorul şi exteriorizarea acesteia a trecut un timp, iar hotărârea luată s-a concretizat în anumite activităţi de pregătire.
Pentru considerentele expuse prin încheierea din data de 10.11.2023, în baza dispozițiilor art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul MC, din infracțiunea de omor prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal.
S-a reţinut că, în drept, fapta inculpatului MC care, în data de 20.05.2023, în jurul orei 23.00, în timp ce se afla la domiciliul mamei sale din sat …, com. …, jud. …, i-a aplicat victimei LM mai multe lovituri în zona subclaviculară dreapta şi în zona umărului stâng, cu un cuţit cu lama de aproximativ 13 cm, provocându-i leziuni traumatice care au condus la decesul ulterior al victimei în data de 23.05.2023 la Spitalul Judeţean …, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal.
S-a mai reținut că fapta inculpatului MC care la data de 17.03.2023, în timp ce se afla în staţia de autobuz situată pe Bd. … din Municipiul …, în apropierea complexului comercial …, i-a aplicat persoanei vătămate DV o lovitură cu pumnul în zona feţei, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile îngrijiri medicale întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal.
La primul termen de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, în prezenţa avocatului desemnat din oficiu, inculpatul MC a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinută în sarcina sa în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata cauzei să se facă numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor depuse în cauză, în procedura recunoașterii învinuirii, inculpatul fiind audiat potrivit dispoziţiilor art. 375 alin. (1) Cod procedură penală.
Pentru a lămuri cauza sub toate aspectele, instanța a respins cererea de judecare a cauzei în procedura recunoașterii învinuirii și a procedat la administrarea probelor.
Având în vedere că, în urma administrării probelor instanța a reținut că fapta inculpatului MC întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal, infracțiune sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani, instanța a respins cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.
Cum săvârşirea infracţiunilor şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite cu întregul material probator administrat în cauză, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului.
La stabilirea periculozităţii infractorului, instanţa a avut în vedere că infracţiunea săvârşită de inculpatul MC, respectiv infracţiunea de omor calificat cu premeditare prevăzută de art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal prezintă „ab initio” o gravitate extremă ce rezultă din însuşi obiectul juridic vizat: dreptul la viaţă al oricărei persoane.
Infracţiunea comisă – omor cu premeditare este o infracţiune de o gravitate deosebită, atât prin prisma obiectului juridic lezat respectiv relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la viaţă, cel mai important drept al omului, precum şi prin rezultatul socialmente periculos produs respectiv moartea unei persoane.
Faptul că, după ce a băut împreună cu LM, inculpatul MC a așteptat ca acesta să adoarmă, a intrat în cameră şi s-a asigurat că victima şi IE dormeau, a mers la bucătărie şi a luat un cuţit, a revenit în camera unde dormea victima, a aprins lumina, s-a poziţionat în apropierea capului victimei, a împins-o pe mama lui care dormea cu un braţ peste LM şi i-a aplicat acestuia 3 lovituri cu cuţitul una în piept şi două în gât, lovituri care au dus la decesul victimei, dovedește periculozitatea sporită a inculpatului.
Fără un motiv întemeiat, inculpatul a comis o faptă de o violență extremă și complet nejustificată, împotriva celui în casa căruia locuiau mama lui, IE, frații lui mai mici (copii lui IE dintr-o altă relație), cei doi copii minori ai inculpatului și chiar inculpatul.
S-a precizat că în încăperea unde dormeau LM şi IE într-un pat, mai dormeau următoarele persoane: … și fiica inculpatului – … într-un pat, iar fratele inculpatului … cu … dormea în alt pat.
Împrejurarea că inculpatul MC a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul lui LM, iar în aceeași cameră la acel moment dormeau și fiicele lui minore de 7 ani și 5 ani, precum și fratele lui minor dovedește periculozitatea deosebită a inculpatului.
Inculpatul a acţionat cu lașitate, exercitând acțiunea violentă asupra lui LM în timp ce acesta dormea împreună cu mama lui, fapt ce dovedește periculozitatea deosebită a inculpatului.
Infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal este o infracțiune de o gravitate medie care prezintă pericol social prin obiectul juridic lezat, respective relațiile sociale referitoare la protejarea integrității fizice a persoanei.
Totodată s-au avut în vedere şi împrejurările referitoare la persoana inculpatului MC care are 29 de ani, fiind născut la data de 16.12.1993, neșcolarizat, este căsătorit și are doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, nu are ocupație și nici loc de muncă, nu are antecedente penale şi a avut o poziție parțial sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând comiterea faptelor.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei arătate mai sus, instanţa şi-a format convingerea că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispoziţiile Codului penal şi anume: reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni va putea fi atins în privinţa inculpatului MC, numai prin aplicarea câte unei pedepse privative de libertate pentru fiecare infracţiune reţinută.
La alegerea şi individualizarea pedepselor complementare, instanţa a avut în vedere, pe lângă dispoziţiile art. 66 Cod penal, art. 67 Cod penal, coroborate cu art. 65 Cod penal, care se referă la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, la modul şi mijloacele prin care s-a săvârşit infracţiunea, la periculozitatea faptei şi a făptuitorului, la împrejurările cauzei şi la persoana infractorului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cauzele Calmanovici contra României şi Sabău şi Pârcălab contra României – conform cu care pedepsele privind interzicerea drepturilor părinteşti, a dreptului de a fi curator sau tutore, precum şi a dreptului de vot, se pot interzice dacă fapta a avut legătură cu aceste drepturi, respectiv dacă fapta săvârşită de inculpat îl face pe acesta nedemn de a exercita respectivele drepturi, precum şi dacă sancţiunea este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu cauza ce a determinat aplicarea sa.
În raport cu cele expuse mai sus – circumstanţele reale şi personale mai sus reţinute – instanţa de fond a considerat că inculpatul MC este nedemn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, precum și pedeapsa accesorie aferentă.
De asemenea, având în vedere că inculpatul a comis această infracțiune de o gravitate deosebită în camera unde se aflau fiicelor lui minore de 7 ani și 5 ani (care dormeau în aceeași cameră) instanţa a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, care să se execute după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa accesorie aferentă.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul MC a formulat apel.
În motivarea apelului formulat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de omor.
La termenul de judecată din 05.03.2024, după discuții în contradictoriu, din oficiu, instanța de apel a dispus în temeiul art. 386 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice pentru care inculpatul a fost condamnat în prima instanță, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal, în infracțiunea de omor simplu prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu reținerea circumstanței agravante prevăzută de art. 77 alin. 1 lit. e) Cod penal, respectiv, săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze.
Apelul declarat în cauză de către inculpat a fost considerat ca și fondat.
Analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea a reținut că prin hotărârea pronunțată de instanța de fond situația de fapt a fost corect stabilită, pe baza probatoriilor administrate în cauză, cu excepția constatărilor faptice ale instanței de fond în privința reținerii elementului circumstanțial agravant al premeditării, cu care instanța de apel nu a fost de acord, pentru motivele care s-au arătat mai jos.
Efectuând propria evaluare a materialului probator administrat în cauză, Curtea a constatat că faptele deduse judecății există, întrunesc – fiecare în parte – condițiile de tipicitate, obiectivă și subiectivă, ale infracțiunilor pentru care inculpatul apelant a fost trimis în judecată și au fost săvârșite, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de către acesta.
Fără a relua ampla argumentare expusă în considerentele sentinței penale apelate, Curtea – în acord cu instanța de fond – a reținut că probatoriile administrate în cursul urmăririi penale și al fazei de judecată în fond, fac dovada deplină și incontestabilă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a vinovăției inculpatului apelant, probându-se intenția directă cu care acesta a acționat în sensul uciderii victimei.
Pe baza probatoriilor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească la instanța de fond, Curtea a reținut – în esență – că, inculpatul MC, în data de 20.05.2023, în jurul orei 23.00, în timp ce se afla la domiciliul mamei sale din sat … com. …, jud. Brăila, i-a aplicat victimei LM mai multe lovituri în zona subclaviculară dreapta şi în zona umărului stâng, cu un cuţit cu lama de aproximativ 13 cm, provocându-i leziuni traumatice care au condus la decesul ulterior al victimei în data de 23.05.2023 la Spitalul Judeţean …
Același inculpat, la data de 17.03.2023, în timp ce se afla în staţia de autobuz situată pe Bd. …din Municipiul …, în apropierea complexului comercial …, i-a aplicat persoanei vătămate DV o lovitură cu pumnul în zona feţei, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile îngrijiri medicale.
Aceste acțiuni au întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de infracțiunilor de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal şi lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.
Cum în apelul formulat nu s-au contestat cele reținute în privința infracțiunii de lovirea sau alte violențe, Curtea a analizat situația de fapt reținută în sarcina inculpatului în continuare numai prin prisma infracțiunii de omor pentru care acesta a fost trimis în judecată, cele statuate în privința infracțiunii de lovirea sau alte violențe fiind stabilite de către instanța de fond așa cum au fost reținute și în rechizitoriul Parchetului, fiind de altfel recunoscute în totalitate de către inculpat în cadrul procedurii recunoașterii vinovăției prevăzută de art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod procedură penală.
Revenind la infracțiunea de omor reținut în sarcina inculpatului, contrar opiniei instanței de fond, Curtea a apreciat că în cauză s-a făcut dovada intenției directe la comiterea acestei infracțiuni, însă nu s-a făcut dovada unei premeditări a faptei din partea inculpatului, așa cum a reținut instanța de fond.
Astfel, ca situație de fapt, instanța de apel a reținut că inculpatul MC este căsătorit cu martora CID și au împreună doi copii minori: … în vârstă de 8 ani și … în vârstă de 5 ani însă, de la sfârșitul anului 2021, relaţia dintre cei doi a încetat în fapt. În această perioadă de timp, CID a început o relaţie de concubinaj cu persoana vătămată DV, cei doi locuind împreună, însă cei doi copii minori au rămas în grija inculpatului. Martora IE este mama inculpatului MC și din anul 2020 a inițiat o relație de concubinaj cu victima LM și împreună cu cei doi copii minori, pe care îi are dintr-o relație anterioară, locuia la domiciliul acestuia într-un imobil situat în sat …, comuna …., județ … În același imobil, mai locuia și … – mama lui LM. După despărțirea în fapt de soția sa, MC venea frecvent în vizită la mama sa împreună cu cei doi copii minori și uneori, rămânea peste noapte în locuința lui LM.
Din probele cauzei a rezultat că inculpatul avea o relație bună cu victima, petreceau timp împreună, mâncau împreună și consumau băuturi alcoolice împreună.
Pe acest tablou al relațiilor sociale dintre inculpat și victimă, la data de 20.05.2023 în jurul orei 10:00, inculpatul MC împreună cu fiicele sale … și … a venit în vizită la domiciliul victimei LM, din comuna …, judeţ …, având asupra sa într-o sacoşă două sticle de bere … a câte 2,5 litri fiecare. La momentul în care a ajuns, LM era la muncă, la domiciliu fiind prezentă însă IE, mama inculpatului, care s-a ocupat de fiicele inculpatului. Inculpatul a stat în curte pe un scaun, a consumat bere și a ascultat muzică la boxă. În jurul orei 12:00, a venit de la muncă … și inculpatul i-a cerut acesteia o sumă de bani pentru a cumpăra bere, însă a fost refuzat. IE i-a oferit inculpatului 100 lei, iar acesta a cumpărat mai multe sticle de bere … a câte 2,5 litri fiecare și a continuat să bea bere și să asculte muzică în curte. În jurul orelor 18:30, LM s-a întors de la muncă având o sticlă de 2,5 litri bere … şi împreună cu inculpatul, concubina sa – IE și mama sa – …, au stat în curte, au discutat, au băut bere, au ascultat muzică și au dansat până în jurul orei 21:30. … a plecat la culcare prima, iar în jurul orelor 21:30, LM şi IE s-au retras în casă pentru a dormi. Inculpatul MC a rămas în curte, unde a ascultat muzică şi a continuat să bea bere, până în jurul orei 23:00.
Așa cum a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu planșele foto aferente, precum și din declarațiile martorilor cauzei, în camera unde a mers la culcare victima, sunt trei paturi și dormeau următoarele persoane: LM şi IE într-un pat, … și fiica inculpatului – .. într-un pat, iar fratele inculpatului … cu … (fiica inculpatului) dormeau în alt pat.
După plecarea la somn a victimei, inculpatul, în jurul orei 23:00, fără un motiv bine întemeiat, s-a înarmat cu un cuţit cu o lama de aproximativ 13 cm şi a intrat în camera în care LM dormea, unde i-a aplicat două lovituri cu respectivul cuţit, înjunghiindu-l în zona umărului stâng şi a claviculei drepte.
Din probe a rezultat că inculpatul a mers la bucătărie şi a luat un cuţit cu lungimea lamei de 13 cm., a intrat în camera unde dormea victima a aprins lumina și a spus: „Mamă, te omor! Te tai pe tine sau pe …, din doi pe unul.” IE i-a spus „Cum, mamă, să mă tai, vezi-ți de treaba ta.” Strigând aceste cuvinte, inculpatul s-a poziţionat în apropierea capului victimei, a împins-o pe mama lui, care dormea cu capul pe pieptul lui LM şi i-a aplicat acestuia mai multe lovituri în zona subclaviculară dreapta şi în zona umărului stâng, în timp ce IE a strigat la el să-l lase în pace pe concubinul ei că-l omoară. Realizând gravitatea faptei comise MC a luat telefonul lui LM și a ieșit afară și a apelat SNUAU 112, anunțând că l-a tăiat pe LM și solicitând prezentarea la faţa locului a unei ambulanţe. La scurt timp la fața locului a venit ambulanța, i-au acordat primul ajutor lui LM și l-au transportat la spital în stare de inconștiență. După comiterea faptei, inculpatul MC a fugit la imobilul martorului …, fostul concubin al mamei sale, aflat pe un câmp în zona extravilană a mun. …, în apropiere de satul … Inculpatul i-a spus acestuia că l-a omorât pe LM, i-a băgat mâna în gât și i-a spus că-l omoară și pe el. Acolo a fost găsit şi identificat de o patrulă de poliţie a Biroului Ordine Publică din cadrul Poliţiei Municipiului … care l-a imobilizat pe inculpat şi l-a condus la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean …
Așa cum a rezultat din declarațiile martorilor, coroborate cu propriile declarații, inculpatul era afectat de mai mult timp din cauza faptului că a fost părăsit de soția sa și a rămas să aibă grijă de cele două fete minore.
Contrar celor reținute de prima instanță, inculpatul nu era nemulțumit de relația de concubinaj pe care mama sa o avea cu victima, ba chiar între ei existau relații cordiale, așa cum a rezultat chiar din declarațiile mamei victimei și mamei inculpatului, care nu și-au putut explica gestul inculpatului decât prin consumul excesiv de alcool și prin supărarea inculpatului care era părăsit de concubină și avea în grijă doi copii minori.
Chiar dacă inculpatul a susținut în declarațiile sale că la momentul faptei s-ar fi consumat droguri care ar fi fost aduse de către victimă, o asemenea împrejurare nu a fost confirmată de declarațiile martorilor, iar în sângele recoltat de la victimă nu s-a pus în evidență consumul de droguri. A reținut Curtea că este puțin probabil să fi adus droguri la data faptei victima, care tocmai ce venise de la muncă și fiind obosită nu a mai rămas să petreacă, ci după ce a consumat doar alcool, s-a retras pentru a dormi.
Contrar declarațiilor inculpatului, în seara când a ucisă victima, mama sa nu a fost lovită de către aceasta, chiar dacă din declarațiile acestei martore a rezultat că în general victima o mai agresa. Astfel, martora IE (mama inculpatului) a declarat că în seara faptei s-a certat la un moment dat cu victima, dar nu a fost lovită de aceasta, dar că în general o mai lovea. Aceeași martoră a mai arătat că se afla în pat cu victima la momentul comiterii faptei și nu a văzut momentul în care inculpatul MC l-a lovit cu cuţitul pe LM, însă a observat că acesta sângera abundent, motiv pentru care cu un prosop a apăsat asupra claviculei drepte. De asemenea, a mai arătat că l-a văzut pe inculpat când a fugit din cameră după aplicarea loviturilor şi că a fost trezită din somn de sângele pe care l-a simţit sub ea în pat.
Contrar celor reținute de instanța de fond doar pe baza declarațiilor inculpatului, necoroborate cu alte probe, nu putem reține o verificare prealabilă a încăperii de către inculpat înainte de a comite omorul, pentru că martora IE (mama inculpatului) a declarat că a simțit o foială în cameră și la scurt timp a auzit loviturile primite de către victimă din partea inculpatului, în contextul dialogului scurt pe care inculpatul l-a purtat cu mama sa, în timp ce o împingea de pe corpul victimei pentru a o lovi pe aceasta. Martora IE (mama inculpatului) nu a confirmat faptul că inculpatul ar fi mai intrat în prealabil în aceeași cameră pentru a face o verificare prealabilă, acest dubiu urmând a profita inculpatului.
Așa cum a rezultat din concluzii preliminare emise de Serviciul de Medicină Legală …, victima a prezentat leziuni la nivelul umărului stâng şi regiunii sterno-claviculare drepte care s-au produs prin lovire activă repetată cu un corp dur, tăietor-înţepător la data de 20-21.05.2023. Leziunea de la nivelul hemitoracelui drept, prin amplasare şi dimensiuni coroborate cu constatările intraoperatorii – plagă supraclaviculară dreaptă penetrantă în mediastin cu hematom difuz, plagă precordială cu secţionare a pericardului şi hemopericard consecutiv secţionării vaselor pericardice, trombocitopenie severă – pune în primejdie viaţa victimei.
Din raportul de expertiză medico-legală nr. A3/311/23.05.2023 al Serviciului de Medicină Legală … a rezultat faptul că la examenul extern al cadavrului victimei LM au fost constatate semne de violenţă constând în: pe umărul stâng, supraclavicular lateral, plagă liniară oblică anterior şi lateral spre stânga cu lungime de 3 cm, cu margini netede, suturată cu fir; anterior şi inferior de plaga de mai sus, a fost identificată o altă plagă liniară cu lungime de 2,5 cm, cu direcţie oblige anterior şi lateral (dar nu paralelă cu prima), cu margini netede, suturată cu fir; inferior de cele două plăgi, cadavrul mai prezenta o excoriaţie liniară-orizontală cu crustă brună; claviculo-sternal drept prezenta o plagă liniară uşor oblică în sus spre stânga, cu lungime de 6,5 cm, cu margini netede, suturată, cu usoară deshicenţă spre dreapta; pe antebraţul stâng, pe faţa dorsală, în treimile inferioare, prezenta mai multe cicatrici sidefii şi excoriaţii liniare. Concluziile raportului de expertiză medico-legală a atestat faptul că moartea numitului LM a fost violentă şi s-a datorat şocului hemoragic instalat consecutiv unor plăgi înţepat-tăiate, toracice anterioare şi la nivelul umărului stâng cu hematom mediastinal anterior şi hemopericard. Leziunile constatate la necropsie, constând în plăgi identificate la nivelul umărului stâng şi plagă sterno-claviculară dreaptă au putut fi produse prin loviri active cu corp tăietor-înţepător cu lăţimea lamei de maxim 3 cm. La punctul IV al concluziilor raportului de expertiză medico-legală s-a precizat că plăgile înţepat-tăiate toracice şi de pe umărul stâng pot data din 20.05.2023 şi au putut fi produse prin lovirea victimei aflate în clinostatism cu faţa în sus de către un agresor aflat în ortostatism poziţionat în partea stângă a victimei. Totodată, s-a subliniat faptul că între deces şi plăgile tăiat-înţepate există legătură de cauzalitate directă.
Fiind audiat în calitate de suspect şi inculpat, în cursul urmăririi penale, MC a recunoscut comiterea faptei în modalitatea anterior expusă, arătând că în noaptea de 20/21.05.2023, după ce a consumat băuturi alcoolice, l-a lovit cu un cuţit de bucătărie, în zona pieptului şi a umărului, pe numitul LM, fără a avea vreun motiv anume.
În declarațiile sale date în cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că era supărat de mai mult timp pentru că se afla singur, părăsit de concubină, având în grijă doi copii minori. A arătat că avea o relație bună cu victima și nu și-a putut explica fapta din noaptea de 20/21.05.2023, decât pe fondul consumului excesiv de alcool și a unor substanțe interzise (lucru nedovedit în cauză). Inculpatul a arătat că în trecut ar fi avut un conflict cu victima, dar s-au împăcat, iar la data faptei aveau relații bune.
În fața primei instanțe de judecată, inculpatul s-a prevalat de judecarea în procedura simplificată și a recunoscut întocmai acuzațiile așa cum au fost reținute în rechizitoriul Parchetului.
Instanța de fond a considerat necesar a efectua cercetarea judecătorească, iar în cursul audierii pe faptă, inculpatul a recunoscut acuzațiile și a adăugat că în seara faptei, mama sa fusese lovită cu palma peste față și cu pumnul în cap de către victimă, aspecte neconfirmate însă de declarația martorei IE. Inculpatul a mai arătat că în seara faptei a consumat mult alcool (din probe a rezultat că a consumat mai mult singur, peste 17 litri de bere la pet) și a ascultat muzică la boxă în curte și și-a justificat fapta prin agresiunea pe care mama sa o suferise din partea victimei în timpul serii.
Deși inculpatul a arătat că după plecarea victimei la culcare, după un timp, ar fi verificat în prealabil camera unde aceasta dormea, această împrejurare de fapt nu a fost confirmată de martorii care dormeau în acea cameră și care au auzit mișcare numai la momentul comiterii faptei.
În drept, din punct de vedere al laturii obiective, elementul material al infracţiunii de omor s-a realizat în momentul în care inculpatul a aplicat victimei, în mod repetat şi cu intensitate, mai multe lovituri cu un cuțit, în zona toracelui, a claviculei, cu interesarea gâtului victimei, în urma leziunilor suferite rezultând decesul victimei. Urmarea imediată a acţiunii a fost realizată atunci când inculpatul a suprimat viaţa victimei. Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă există şi este dovedită prin concluziile raportului de expertiză medico-legală.
În privința decelării laturii subiective a infracțiunii, din analiza ansamblului probator administrat în cauză, având în vedere că loviturile date la nimereală de către inculpat au interesat zona toracică ca urmare a pătrunderii lamei cuţitului în această zonă și existând posibilitatea ca în eventualitatea unei devieri a loviturii să se producă loviri şi la nivelul gâtului persoanei vătămate, a căror intensitate putea de asemenea să conducă la decesul victimei, fapta săvârşită de inculpatul MC a fost comisă condiţiile unei intenţii directe cu privire la rezultatul tanatogenerator, așa încât reținem că autorul și-a propus uciderea victimei, rezultat pe care pe care l-a urmărit prin comiterea faptei.
Însă, contrar celor statuate de prima instanță, nu putem reține elementul circumstanțial agravant al unei infracțiuni de omor calificat – premeditarea, în condițiile art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal.
Astfel, relativ la elementul circumstanţial al premeditării, în doctrină s-a stabilit că există trei condiţii care trebuie îndeplinite pentru a putea reţine această stare: 1) adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea sau meditarea asupra faptei, ceea ce ţine de latura subiectivă; 2) exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a executării infracţiunii, ceea ce ţine de latura obiectivă; 3) existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide şi punerea ei în executare.
Totodată, în practica judiciară s-a decis că pentru a reţine premeditarea, este necesar să se constate că făptuitorul a luat hotărârea cu suficient timp înainte pentru a reflecta asupra împrejurărilor, locului şi momentului de săvârşire a faptei şi de a persista în această hotărâre.
Transpunând aspectele doctrinare şi cele statuate de practica judiciară la elementele concrete în care inculpatul MC a săvârşit fapta, reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, Curtea constată că încadrarea juridică a faptei este aceea de omor simplu, iar nu aceea de omor calificat prin reţinerea elementului circumstanţial al premeditării prevăzută de art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal.
În analizarea circumstanţelor agravante ale infracţiunii reținute în sarcina inculpatului de către instanţa de fond, Curtea constată că inculpatul nu a săvârşit fapta cu premeditare, respectiv acesta nu a efectuat acte preparatorii, nu şi-a procurat armele cu mult timp înainte de faptă, nu a acționat ca un infractor rece, calculat, ci mai degrabă ca un infractor haotic, dezordonat, dezorganizat.
Astfel, din probe a rezultat că inculpatul nu avea dușmănie pe victimă, ci chiar se împăcau bine, atunci când se vizitau locuiau împreună, luau masa împreună, consumau alcool împreună, inculpatul nu avea nemulțumiri legate de relația de concubinaj a mamei sale.
Curtea mai are în vedere elementele care se degajă din materialul probator existent la dosar care nu converg spre intenţia anterioară a inculpatului de a suprima viaţa victimei. Astfel, inculpatul nu a avut intenția de a ucide victima la momentul la care s-a hotărât să o viziteze pe aceasta. În ziua faptei a efectuat o vizită la mama sa cu copiii săi minori, iar încă de dimineață a început să consume alcool în cantități mari.
Inculpatul nu era supărat pe victimă, nici pe mama sa, ci avea propriile supărări și frustrări întrucât fusese părăsit de soția sa. În ziua respectivă inculpatul era chiar relaxat, fiind într-o stare euforică, perceput de martorii cauzei ca inofensiv, consumând alcool și ascultând muzică la boxă în curte până seara târziu. Inculpatul nu a manifestat, așadar acte materiale, preparatorii, în sensul uciderii victimei, nu a gândit la rece fapta, nu a calculat fapta de omor, nu s-a organizat în acest sens. A reținut Curtea că la momentul sosirii victimei acasă inculpatul a avut relații cordiale sincere cu aceasta, au consumat alcool împreună, au mâncat împreună, chiar au dansat împreună, iar după ce victima s-a retras să doarmă, inculpatul a continuat pentru o perioadă de timp să consume alcool și să asculte muzică în curte, iar la un moment dat, pe fondul supărării și a consumului excesiv de alcool (consumase în jur de 17 litri de bere), a luat hotărârea de a ucide victima, sens în care a mers la bucătărie de unde a luat un cuțit de mari dimensiuni, după care a pătruns în camera victimei pe care a lovit-o în partea superioară a corpului, în timpul somnului.
În acest context, intervalul de aproape 1 oră și jumătate de la momentul la care victima a plecat la culcare și până la momentul uciderii acesteia de către inculpat este unul insuficient pentru a se decela o intenție premeditată a inculpatului în sensul uciderii victimei. Lipsa premeditării rezultă și din modul haotic și dezorganizat în care inculpatul a acționat, inclusiv prin aplicarea de lovituri de cuțit victimei în partea superioară a corpului, zona toracică și zona claviculei, dar și prin atitudinea ulterioară și imediată a acestuia, întrucât din probe a rezultat că la scurt timp după faptă inculpatul a realizat ceea ce a făcut și a fugit pe câmp de unde a alertat organele de poliție și ambulanța.
În acest tablou al situației de fapt, faptul că inculpatul ar fi pătruns inițial în camera victimei pentru a se asigura că doarme, chiar real de ar fi, nu poate genera concluzia unei premeditări a faptei inculpatului, ci este un element factual care se circumscrie acțiunilor materiale din timpul faptei de omor comise de inculpat. Pentru a se reține premeditarea, ar fi trebuit să se fi dovedit elemente factuale preparatorii acțiunii de ucidere a victimei săvârșite de către inculpat cu mai mult timp înainte de comiterea faptei, inclusiv unele manifestări comportamentale, verbale, etc., ale inculpatului. Or, din comportamentul acestuia nu a rezultat că ar fi avut intenția conturată cu mai mult timp înainte în sensul uciderii victimei, ci așa cum a declarat inițial inculpatul în cursul urmăririi penale, foarte aproape de comiterea faptei, acesta a ucis victima fără vreun motiv ori scop anume, iar organele de urmărire penală nu au putut stabili un mobil al crimei.
Chiar și după efectuarea cercetării judecătorești la prima instanță, considerăm că nu s-a putut decela motivul pentru care inculpatul a ucis victima, în afara propriei stări de surescitare nervoasă și a consumului exagerat de alcool, nu s-a dovedit o eventuală dușmănie a inculpatului față de victimă, o stare de nemulțumire legată de relația de concubinaj a mamei sale cu victima, ori o agresiune din partea victimei față de mama sa, or toate aceste elemente subiective rămân doar în forul interior al inculpatului, nefiind dovedite, motiv pentru care dubiul asupra intenției premeditate profită inculpatului, în temeiul art. 103 Cod procedură penală.
Însă, față de situația de fapt dovedită prin probe, având în vedere că inculpatul a profitat la comiterea faptei de starea de vulnerabilitate a victimei, care fiind în timpul somnului nu se putea apăra, ceea ce a facilitat fapta de omor, Curtea a considerat că în încadrarea juridică a acestei fapte trebuie să se rețină circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. 1 lit. e) Cod penal, constând în comiterea faptei profitând de starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată „altor cauze”, în concret stării de somn.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că în mod netemeinic, prima instanță prin încheierea de ședință din data de 10.11.2023 a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte pe inculpatul MC din infracțiunea de omor simplu prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal.
De aceea, deja prin încheierea de dezbateri de la termenul de judecată din 05.03.2024, instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit. a) Cod penal, în infracțiunea de omor simplu prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. e) Cod penal.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate de instanța de fond inculpatului apelant, Curtea a observat că la stabilirea și aplicarea pedepselor s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 74 alin. 1 Cod penal, dar nu s-au avut în vedere și dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În contextul în care inculpatul a recunoscut faptele din rechizitoriu în cadrul procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, care devine admisibilă în temeiul art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod procedură penală în condițiile schimbării încadrării juridice într-o infracțiune care nu se mai pedepsește cu detenția pe viață, Curtea a admis cererea de judecare în procedura simplificată și a dat relevanță dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală privind reducerea limitelor pedepselor cu 1/3.
Având în vedere că instanța de fond, pentru infracțiunea de lovirea sau alte violențe a aplicat pedeapsa la limita minimă prevăzută de legea penală, ținând cont de dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, precum și de toate criteriile de ordin real și personal avute în vedere și de instanța de fond, a redus această pedeapsă de la 6 luni închisoare la 4 luni închisoare.
În ceea ce privește infracțiunea de omor, modalitatea în care inculpatul a săvârșit fapta, denotă o atitudine vădit disprețuitoare față de relațiile sociale protejate de textul de lege încălcat, de valoarea socială supremă care este viața oricărei persoane.
Inculpatul a adoptat un comportament extrem de violent față de victima neînarmată, lipsită de apărare, aflată în timpul somnului, situație de care acesta a profitat.
Fapta inculpatului este cu atât mai gravă cu cât putea să producă moartea nu numai a victimei vizate în mod direct de acesta, dar chiar și a propriei mame, cu care victima se afla în pat, în momentul în care inculpatul a aplicat haotic loviturile de cuțit.
Prin comiterea faptei din prezenta cauză nu se poate afirma că inculpatul ar fi urmărit un scop anume, însă cauzele care au stat la baza adoptării conduitei infracționale (propria frustrare, supărare și consumul excesiv de alcool) nu sunt de natură a justifica fapta comisă.
Dimpotrivă, acționând la mânie, cu mare violență, într-o cameră unde dormeau mai multe persoane, printre care și proprii săi copii minori, prin folosirea unui cuțit cu care a lovit victima în mod repetat, inculpatul a dat dovadă de o periculozitate sporită, pedeapsa ce va fi aplicată de instanța de apel pentru infracțiunea de omor reținută în sarcina acestui, fiind așadar pe deplin justificată la maximul prevăzut de textul incriminator, după reducerea cu 1/3 a limitelor speciale (13 ani și 4 luni închisoare).
Mai mult decât atât, observând că acest maxim nu este îndestulător față de uciderea victimei în timpul somnului, situație de care inculpatul a profitat, acest maxim se va majora cu 2 ani, conform dispozițiilor art. 78 Cod penal, pedeapsa de bază, finală, pentru infracțiunea de omor fiind de 15 ani și 4 luni închisoare.
De aceea, Curtea nu a regăsit argumente pentru a i se aplica inculpatului circumstanțe atenuante dintre cele prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. a) sau b) Cod penal.
Chiar dacă inculpatul a recunoscut fapta, o regretă și nu are antecedente penale, elementele agravante legate de comiterea a unei asemenea fapte fac să fie estompate circumstanțele personale care ar fi favorabile acestuia.
De asemenea, văzând dispozițiile legale care prevăd obligatoriu aplicarea unor pedepse complementare, precum și necesitatea aplicării acestora, în raport de gravitatea faptelor comise și de periculozitatea infractorului, Curtea, în acord cu instanța de fond, a menținut pedepsele complementare și accesorii astfel cum au fost aplicate de prima instanță.
Punând în balanță toate criteriile de individualizare prevăzute de lege, Curtea a apreciat că, prin cuantumul lor, dar și prin modalitatea de executare, pedepsele care vor fi aplicate inculpatului la limita minimă în privința infracțiunii de lovirea sau alte violențe, respectiv la limita maximă în privința infracțiunii de omor, vor fi apte să realizeze atât prevenția generală, cât și prevenția specială și să satisfacă scopul coercitiv și de îndreptare, prin executarea pedepsei urmărindu-se formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.
În concluzie, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, a admis apelul declarat de inculpatul MC, a desființat, în parte, încheierea de ședință din 10.11.2023 și sentința penală nr. 195/19.12.2023 pronunțate de Tribunalului Brăila și, în rejudecare: a înlăturat din încheierea de ședință din 10.11.2023 a Tribunalului Brăila dispozițiile referitoare la schimbarea încadrării juridice privind pe inculpatul MC, a înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile privind soluționarea laturii penale cu privire la inculpatul apelant, a admis cererea inculpatului MC de judecare a cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală, raportat la art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.
În baza art. 188 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. (e) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul MC la pedeapsa de 15 ani și 4 luni închisoare, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d), lit. e) şi lit. f) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, d) dreptul de a alege, e) drepturile părintești și f) dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durată de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, în temeiul art. 65 Cod penal.
Instanța de apel a redus pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul MC pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. art. 193 alin. (2) Cod penal, împotriva părții vătămate DV, de la 6 luni închisoare la 4 luni închisoare, prin reținerea dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.
În baza art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, a contopit pedepsele principale aplicate de 15 ani și 4 luni închisoare şi de 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 15 ani și 4 luni închisoare la care a adăugat un spor de pedeapsă de 1 lună și 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, în total urmând ca inculpatul MC să execute o pedeapsă principală rezultantă de 15 ani 5 luni și 10 zile închisoare în regim de detenție.
În baza art. 45 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 67 alin. 2 Cod penal, alături de pedeapsa principală rezultantă de 15 ani 5 luni și 10 zile închisoare s-a dispus ca inculpatul să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d), lit. e) şi lit. f) Cod penal, pe o durată de 5 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, în temeiul art. 45 alin. (5) Cod penal.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală, raportat la art. 72 Cod penal din pedeapsa principală rezultantă de 15 ani 5 luni și 10 zile închisoare aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 21.05.2023 şi durata arestării preventive din data de 22.05.2023 la zi.
Autorul sintezei
Judecător Florin Dumitru