Prin Ordinul Ministerului Justiţiei contestat în cauză, s-a dispus suspendarea raporturilor de muncă ale personalului de probaţiune menţionat în Anexa nr. 1, la iniţiativa acestora şi pentru perioadele menţionate în dreptul fiecăruia, ca urmare a participării la greva generală, la poziţia nr. 29 regăsindu-se numele reclamantei.
În ceea ce priveşte noţiunea de „grevă”, aceasta este definită de dispoziţiile art. 234 alin. 1 Codul muncii şi art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022, ca fiind încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. 1 lit. f din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat la iniţiativa salariatului în situaţia participării la grevă, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 160 din Legea nr. 367/2022 după modificarea acestora prin OUG nr. 42/2023. Iniţiativa salariatului cu privire la suspendarea contractului de muncă se deduce automat din faptul participării la grevă, fără a fi necesar ca acesta să manifeste demersuri suplimentare pentru exprimarea voinţei sale în acest sens. Prin urmare, în situaţia în care participă la grevă, salariatul nu poate evita suspendarea contractului de muncă.
Mai mult decât atât, la momentul iniţial al participării intimatei-reclamante la grevă, respectiv 03.05.2023, erau în vigoare dispoziţiile art. 160 din Legea nr. 367/2022, care prevedeau suspendarea de drept a contractului individual de muncă/raportului de serviciu în situaţia participării la grevă, acest text de lege având caracter de lege specială în materia exercitării dreptului la grevă faţă de dispoziţiile Codului muncii, prin urmare aplicându-se cu prioritate.
Prin urmare, la data de 03.05.2023, a intervenit suspendarea de drept a contractului individual de muncă a reclamantei, în baza legii, iar faptul că, în ordinul contestat s-a menţionat suspendarea raporturilor de muncă la iniţiativa salariaţilor, situaţie incidentă doar pentru ziua de 26.05.2023, după modificarea Legii nr. 367/2022, nu poate atrage nulitatea actului contestat.
Dispoziţiile Legii nr. 123/2006 prevăd la art. 45 posibilitatea suspendării de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, în condiţiile legii, a raporturilor de muncă ale personalului din probaţiune, acestea completându-se cu prevederile Legii nr. 367/2022 şi a Codului muncii în privinţa cazurilor de suspendare incidente în situaţia grevei.
Personalul din probaţiune are dreptul la grevă în temeiul dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 123/2006, iar faptul că acestora le incumbă obligaţia ca, în timpul grevei să asigure serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, nu atrage în cazul acestora incompatibilitatea suspendării contractului de muncă cu exercitarea dreptului la grevă.
Din faptul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, nu se poate trage automat concluzia renunţării de a participa la grevă, în lipsa unei manifestări exprese de voinţă în acest sens. Nu se pot reţine apărările intimatei din apel în sensul că nu s-a aflat în grevă, în condiţiile în care acestea vin în contradicţie cu aspectele declarate în cuprinsul acţiunii introductive de instanţă, potrivit cărora a participat la grevă în zilele de 03-05.05.2023, 09-12.05.2023, 26.05.2023, precum şi cu extrasul din email-ul depus în probaţiune .
Astfel, în mod legal şi temeinic s-a dispus suspendarea raportului de muncă al intimatei-reclamante, iar acţiunea acesteia este neîntemeiată.
Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale
Decizia civilă nr. 529 din 04 iunie 2024
Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de Tribunalul Brăila, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta …, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției.
S-a anulat în parte Ordinul nr. … privind suspendarea raporturilor de serviciu ale personalului de probaţiune aflat în grevă, emis de Ministerul Justiţiei, respectiv doar în privinţa reclamantei …
S-a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. …, reclamanta … a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei:
1. anularea în integralitate a Ordinului nr. …;
2. în subsidiar, anularea în parte a Ordinului nr. … -Anexa 1 a Ordinului, nr. crt. 29;
3. plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că este consilier de probaţiune în cadrul Serviciului de Probaţiune …, iar în perioadele 03-05.05.2023, 09-12.05.2023 și 26.05.2023 a fost în grevă.
Având în vedere că legea specială în domeniul probaţiunii (Legea nr. 123/2006, art. 59) dă posibilitatea consilierilor să declanşeze grevă, însă îi obligă să deruleze activităţile/serviciile esenţiale, considerate astfel de lege sau de către organele judiciare, în zilele de grevă a derulat toate activităţile esenţiale.
A precizat că mai mulţi consilieri manageri de caz au intrat în grevă generală şi niciunul nu a solicitat suspendarea raportului de muncă pe perioada grevei, pentru că, într-un astfel de caz, ar fi fost interzis să deruleze activităţi de probaţiune esenţiale (şi neesențiale), o astfel de activitate fiind pedepsită de dispoziţiile art. 258 Cod penal, care incriminează infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale.
A menționat că nu a avut iniţiativa şi nu a solicitat suspendarea raporturilor de muncă, a prestat zilnic câte 8 ore de activitate efectivă (dintre cele esenţiale), situaţie constatată de către şeful serviciului prin pontajul lunii care a fost înaintat angajatorului, dar angajatorul a ignorat prezenţa la locul de muncă şi activitatea prestată în perioada grevei generale, emițând Ordinul … prin care a suspendat raporturile de muncă ale unor consilieri de probaţiune care au informat că declanşează o formă de protest.
În drept, și-a întemeiat susţinerile pe dispozițiile actelor normative la care a făcut referire în acțiune.
În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat introducerea forţată în prezenta cauză a Direcţiei Naţionale de Probaţiune, angajatorul reclamantei, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, și-a întemeiat susţinerile pe dispozițiile Legii nr.252/2013, Legii nr.554/2004, Legii nr.123/2006, Legii nr.53/2003 și HG nr.652/2009.
În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 01.11.2023, instanţa a pus în discuţie din oficiu excepţia de necompetenţă materială a Secției a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Brăila, iar prin sentinţa civilă nr. … s-a admis excepţia, cauza fiind declinată spre competentă soluţionare în favoarea Tribunalului Brăila – Secția I civilă.
La data de 23.11.2023 dosarul nr. … a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila – Secția I civilă.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei anularea în integralitate a Ordinului nr. …, în subsidiar, anularea în parte a Ordinului … – Anexa 1 a Ordinului, nr. crt. 29 și plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că este consilier de probaţiune în cadrul Serviciului de Probaţiune …, iar în perioadele 03-05.05.2023, 09-12.05.2023 și 26.05.2023 a fost în grevă, dar deși a derulat activităţile/serviciile esenţiale în acele zile, fiind prezentă 8 ore la serviciu, angajatorul i-a ignorat prezenţa la locul de muncă şi activitatea prestată în perioada grevei generale, emițând Ordinul … prin care a suspendat raporturile de muncă.
A considerat că Ordinul … este discriminatoriu, întrucât a fost emis doar pentru unii dintre consilierii de probaţiune, cei care nu au fost notaţi în pontaj cu simbolul „G” (dar au participat la grevă), nu au avut raporturile de muncă suspendate şi nu se regăsesc în anexa prezentului ordin.
A menționat că … este nul și pentru faptul că a fost emis şi comunicat ulterior datei până la care acesta a produs efecte juridice și nu este semnat de ministrul justiţiei şi de secretarul de stat.
A precizat că activitatea consilierului de probaţiune în timpul grevei şi raportul de muncă sunt reglementate de legea specială – Legea nr.123/2006 privind statutul personalului de probaţiune.
A învederat instanței faptul că, sub aspectul legalităţii, atât anterior cât şi la momentul emiterii OMJ contestat, angajatorul a încălcat dispoziţii legale imperative, sancţionate de lege cu sancţiunea nulităţii, în sensul că în privinţa incidenţei dispoziţiilor art. 51 alin. 1 lit. f din Codul muncii, ca temei al suspendării raportului de muncă, pentru a putea dispune o astfel de măsură, angajatorul trebuia să fi avut, în prealabil, o cerere în acest sens din partea reclamantei, deoarece acest tip de suspendare facultativă este enumerat de legiuitor printre cauzele legale de suspendare ale raportului de muncă din inițiativa salariatului.
A arătat că munca în probaţiune se realizează pe baza managementului de caz (art. 8 din Legea 252/2003), activităţile esenţiale necesare a fi derulate în legătură cu cazurile alocate unui consilier nu pot fi derulate de către alți consilieri, fiecare fiind manager de caz pentru dosarele alocate (dosare de probaţiune sau cele în legătură cu întocmirea referatelor și rapoartelor de evaluare).
A mai arătat că în perioada 03.05.2023 – 31.05.2023, personalul de probaţiune a fost în grevă generală, ca urmare a răspunsului nefavorabil al ministrului justiției la o serie de revendicări salariale.
Potrivit art. 59 din Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probaţiune, cu modificările ulterioare, „(1) Personalului din serviciile de probaţiune îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi celerităţii activităţii de justiţie. (2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea serviciului la şedinţele de judecată la care a fost citat, întocmirea la termen a referatelor de evaluare pentru inculpaţi, precum şi rezolvarea altor sarcini considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către organele judiciare.”
A considerat că exercitarea dreptului la grevă se realizează în condiţiile legii speciale care se completează cu prevederile din legislaţia generală, având în vedere că legea specială nu conţine reglementări specifice în acest sens.
Astfel, art. 59 alin. (1) conţine o normă de trimitere care trebuie coroborată cu dispoziţiile corespunzătoare din legea specială şi generală, utilizând mecanismul prevăzut de art. 78 din Legea nr. 123/2006 potrivit căruia „dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările din legislaţia muncii şi legislaţia civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezenta lege”, iar legislaţia generală în materia grevei şi a conflictelor de muncă este Legea nr. 367/2022 privind dialogul social.
A apreciat că, având în vedere că dispoziţiile legale în vigoare la momentul declanşării grevei stabileau că raporturile de serviciu se suspendă de drept, nu mai este loc de alte interpretări.
A considerat că cele susţinute de reclamantă privind asigurarea activităţii sunt irelevante, atâta vreme cât angajatorul a luat la cunoştinţă de listele transmise şi necontestate de reclamantă şi care dovedesc faptul că a fost grevă zilele consemnate corespunzător, prevederile art. 119 alin. 1 din Codul muncii fiind respectate întocmai.
A apreciat că efectul suspendării de drept a contractului individual de muncă este faptul că salariatul nu a mai desfăşurat activitatea pe perioada grevei pentru angajatorul său, astfel că acesta nu are dreptul la plata salariului.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantei referitoare la faptul că diminuarea salariului, pe luna mai 2023, reprezintă consecinţa unui tratament advers din partea Direcţiei Naţionale de Probaţiune, a arătat că diminuarea salariului s-a realizat ca urmare a suspendării raportului de muncă.
Referitor la criticile de nelegalitate privind nelegala împuternicire a secretarului de stat a ordinului ministrului justiţiei de constatare a grevei personalului de probaţiune, a precizat că în baza art.11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, cu modificările şi completările ulterioare: „Ministrul poate delega prin ordin oricare dintre atribuţiile de conducere, reprezentare şi angajare a Ministerului secretarilor de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct.”
Prin emiterea Ordinului ministrului justiţiei nr. …/C/2023, ministrul justiţiei a dispus coordonarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune de către doamna secretar de stat …, căreia i-a fost delegat dreptul de semnătură pentru toate lucrările acestui compartiment.
În drept, și-a întemeiat susţinerile pe dispozițiile Legii nr. 252/2013, Legii nr. 554/2004, Legii nr.123/2006, Legii nr.53/2003 și HG nr.652/2009.
În susținerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii formulată de pârât de introducere forţată în cauză a Direcţiei Naţionale de Probaţiune și respingerea apărărilor formulate de către pârâtă ca fiind nefondate.
Sub aspect probatoriu a fost încuviinţată proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Tribunalul a constatat următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea Ordinului Ministerului Justiţiei nr…. privind suspendarea raporturilor de serviciu ale personalului de probaţiune aflat în grevă, cu precizarea că acest ordin are un caracter general, fiind emis pentru mai mulţi angajaţi ai serviciilor de probaţiune, conform anexei. Reclamanta … se regăseşte la poziţia nr.29 din anexă.
Ordinul a fost semnat pentru ministrul justiţiei de către secretarul de stat …, aceasta fiind delegată în acest sens prin ordinul nr…. – art. 8. Ca urmare, nu poate fi reţinut motivul de nelegalitate invocat de reclamantă, privind nesemnarea ordinului de către însuşi ministrul justiţiei.
În privinţa suspendării raporturilor de muncă a consilierilor de probaţiune, Legea nr. 123/2006 conţine dispoziţii speciale (art. 45-50).
Potrivit art. 45 – (1) Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului de probaţiune poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, în condiţiile legii.
Art. 50 – (1) Suspendarea raporturilor de muncă şi reluarea activităţii se dispun sau se constată prin ordin al ministrului justiţiei care se comunică persoanei în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
În speţă, ministrul Justiţiei a emis Ordinul contestat având în vedere calitatea reclamantei de participant la greva în perioadele: 03-05 mai 2023, 09-12 mai 2023, 26 mai 2023, în anexă fiind specificat faptul că pentru data de 26 mai 2023 a intervenit suspendarea din inițiativa angajatului.
Ca urmare, sub un prim aspect, ministrul justiției avea posibilitatea de a dispune/a constata prin Ordin suspendarea raporturilor de muncă ale reclamantei, motivat de participarea la grevă.
În raport de motivele invocate de reclamantă, Tribunalul a mai reţinut că legea nu prevede ca Ordinul să fie emis obligatoriu în perioada pentru care se aplică, cu atât mai mult cu cât, în cazul de faţă este vorba de o constatare a suspendării raporturilor de muncă pentru anumite perioade. Obligația legală este aceea de a fi comunicat Ordinul în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.
În continuare, Tribunalul a reţinut că potrivit art. 78 din Legea nr.123/2006 – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările din legislaţia muncii şi legislaţia civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezenta lege.
Potrivit art.160 din Legea nr.367/2022 astfel cum textul a fost modificat prin Ordonanţă de Urgenţă nr. 42 din 24 mai 2023 (publicată în Monitorul oficial din data de 25 mai 2023).
(1) Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă la iniţiativa angajatului. Pe perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate.
Acest text de lege a fost avut în vedere şi de Ministerul Justiţiei la emiterea ordinului contestat (la data de 01.08.2023), conform menţiunilor inserate în cel de-al doilea paragraf, sens în care, în baza acestui text de lege, evident că intimatul nu putea dispune suspendarea raporturilor de muncă, în lipsa iniţiativei angajatului.
O astfel de dovadă nu există, deşi cel puţin pentru ziua de 26 mai 2023, se face referire la suspendarea raporturilor de muncă urmare a iniţiativei angajatului.
Tribunalul a mai constatat că legea aplicabilă era cea în vigoare în perioadele la care salariatul a participat la grevă, astfel încât, pentru perioadele anterioare datei de 25 mai 2023, trebuie avute în vedere dispoziţiile legale existente la acel moment.
Astfel, până la 24 mai 2023 inclusiv, textul de lege prevedea următoarele: Art. 160/Legea 367/2022 – (1) Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului/lucrătorului, după caz, se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate.
Cu toate acestea, art. 51 din Codul Muncii prevedea că: (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: f) participarea la grevă.
Ca urmare, până la data de 24 mai 2023, dispoziţiile Legii nr.367/2022 erau în contradicţie cu dispoziţiile Codului Muncii, instanţa apreciind însă că, nefiind abrogat prin Legea 367/2022, art. 51 lit. f din Codul Muncii trebuia aplicat cu prioritate. Dispoziţiile Legii nr.367/2022 nu pot fi considerate norme speciale, întrucât nu au în vedere anumite categorii profesionale.
Art. 50 din Codul muncii prevede situaţiile în care contractul individual de muncă se suspendă de drept, printre aceste situaţii neregăsindu-se şi participarea la grevă. Lit. ,,i” a art. 50 prevede posibilitatea suspendării de drept în alte cazuri expres prevăzute de lege. Această situaţie avea în vedere alte cazuri prevăzute expres de lege, care nu pot fi încadrate în prevederile art.50-51-52. În situaţia grevei, actul normativ prevede expres posibilitatea de suspendare a contractului individual de muncă, însă doar din iniţiativa salariatului.
O astfel de prevedere este una normală şi necesară, având în vedere că potrivit art. 49 al.2 din Codul Muncii, (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
Ca urmare, salariatul nu trebuie să fie pus în situaţia în care să asigure serviciul, să presteze munca, iar ulterior să i se comunice o decizie/ordin prin care este înştiinţat că în perioadele de grevă raportul său de muncă este suspendat, astfel încât nu i se achită drepturile salariale.
Nu poate fi primit argumentul intimatului în sensul că reclamanta îşi invocă propria culpă, întrucât deşi a prestat muncă, a ales să participe la grevă.
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat potrivit art.159 din Codul Muncii, astfel încât, atâta timp cât reclamanta a prestat muncă, fiind pontată la serviciu unde a desfășurat program normal de muncă, aceasta are dreptul la salariu, chiar dacă la nivel declarativ se afla în grevă.
Ca urmare, Tribunalul a apreciat că Ordinul contestat privind suspendarea raporturilor de serviciu ale personalului de probaţiune aflat în grevă este nelegal în privinţa reclamantei, atâta timp cât nu are la bază solicitarea (iniţiativa) acesteia de suspendare a raporturilor de muncă, fapt pentru care s-a dispus admiterea acţiunii şi anularea parţială a ordinului contestat în privinţa reclamantei.
Evident, cererea principală de anulare integrală a ordinului nu a putut fi admisă, ci doar în privința reclamantei, aceasta neputând solicita anularea unor dispoziţii care se referă la alte persoane decât propria persoană. În plus, nu se pune problema de emitere discriminatorie a Ordinului, în raport de apartenenţa sindicală, astfel cum greşit a apreciat reclamanta, ordinul fiind emis urmare a participării la grevă a reclamantei, astfel încât capătul principal de cerere este unul vădit nefondat.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate prin cererea de chemare în judecată, Tribunalul a constatat că reclamanta nu a făcut dovada unor astfel de cheltuieli, astfel încât față de prevederile art. 452 Cod procedură civilă, cererea a fost respinsă.
Opinia asistenților judiciari care au făcut parte din completul de judecată cu rol consultativ, este conformă cu prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând admiterea acestuia şi respingerea acţiunii ca nefondată.
A arătat că susținerile se vor rezuma la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 234 Codul muncii și de art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022, precum și participarea intimatei-reclamante la greva generală din perioada 03.05.2023-26.05.2023 a personalului de probațiune.
Contrar celor reținute în cuprinsul considerentelor sentinței civile apelate, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 234 din Codul muncii și art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022, iar intimata-reclamantă a participat la greva generală a personalului de probațiune, motivat de faptul că, potrivit fișei de pontaj transmisă de către DNP – Serviciul de Probațiune …, intimata-reclamantă s-a aflat în grevă în diferite perioade de timp, în restul lunii mai îndeplinind obligația de a asigura serviciile esențiale, respectiv nu mai puțin de o treime din activitatea normală.
Reiese așadar, că personalul de probațiune a asigurat o treime din activitatea normală, în mod alternativ, astfel că nu există nicio incompatibilitate între normele art. 59 alin. 2 din Legea nr. 123/2006 și reglementările din legislația muncii și legislația civilă, fiind aplicabile normele art. 59 alin. 1 și 2 din Legea nr. 123/2006 cu referire la art. 160 din Legea nr. 367/2022.
A menţionat că monitorizarea în vederea asigurării serviciilor esențiale a fost realizată de către șefii de servicii, directorul general prezumând că fișele de pontaj reflectă acest lucru, în acord cu atribuțiile acestora stabilite în art. 14 din Legea nr. 123/2006, cu modificările ulterioare. Așa cum se poate observa din fișa de pontaj transmisă D.N.P. sub nr. 8367/31.05.2023, șeful de serviciu al Serviciului de Probațiune … a completat cu litera G perioada cât reclamanta a fost în grevă, astfel că DNP a aplicat legea incidentă și a constatat suspendarea raportului de muncă această perioadă, cu diminuarea corespunzătoare a salariului. Șefii de servicii din cadrul DNP aveau obligația să organizeze și să monitorizeze activitatea consilierilor de probațiune, fișa pontajului transmisă către DNP reprezentând atât dovada prezenței la serviciu, cât și a prestării/neprestării muncii pe perioada grevei.
Similar, cele susținute privind asigurarea activității esențiale sunt irelevante, atâta vreme cât pontajul transmis de către Serviciul de Probațiune … dovedește faptul că reclamanta a fost în grevă în perioada menționată în anexa nr. 1 la O.M.J nr. …, iar treimea din activitatea normală și urgențele se asigură la nivel de activitate generală a serviciului de probațiune, iar nu individual, prin raportare la fiecare angajat în parte. Totodată, activitățile esențiale care trebuie asigurate pe durata grevei sunt cele menționate de art. 59 și reprezintă o mică parte din atribuțiile principale ale consilierilor de probațiune. De altfel, și afirmațiile reclamantei privind faptul că a participat informal la greva declanșată de personalul de probațiune sunt nefondate, întrucât din analiza fișei de pontaj, reiese că aceasta nu a prestat efectiv vreo activitate circumscrisă atribuţiilor sale, prezenţa fizică la locul de muncă neputând fi echivalentă cu cea de desfăşurare efectivă a unor activităţi lucrative.
Prin urmare, a apreciat că cele reținute de către instanța de fond, în sensul că nu s-a precizat, în cuprinsul anexei nr. 1 cauza de suspendare de drept, sunt vădit eronate, întrucât cauzele de suspendare a raportului de muncă au fost menționate în cuprinsul ordinului, anexa nr. 1 precizând doar perioadele de timp pentru care s-a suspendat raportul de muncă pentru diferiți consilieri de probațiune.
În drept, cererea de apel nu a menţionat alte temeiuri de drept în afara celor reţinute în cuprinsul acesteia.
Intimata … a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
A arătat că art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022 și art. 234 din Codul muncii definesc greva ca încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați. Or, intimata nu a încetat voluntar lucrul (instanța având în vedere activitățile principale pe care le-a realizat pe perioada protestului, așa cum au fost comunicate de către șeful serviciului și de către reclamantă angajatorului).
A adăugat că nu a solicitat suspendarea raporturilor de muncă, pentru că nu a întrerupt lucrul, iar suspendarea raporturilor de muncă pe perioada grevei se face la cererea angajatului și nu de drept, cum susține apelantul. Așadar, angajatorul nu putea să îi suspende raportul de muncă în temeiul art. 50 lit. i din Codul Muncii, cum susține MJ (în alte cazuri expres prevăzute de lege), întrucât reglementarea în caz de grevă este cea de la art. 51 lit. f (la cerere).
Referitor la pontaj, așa cum reclamanta a arătat și pe fondul cauzei, instanța trebuie să dea eficiență cu prioritate primei fișe de pontaj (foaia colectivă de prezență) aferentă lunii mai 2023 transmisă de șeful serviciului în 25.05.2023, în care acesta a înscris că a prestat zilnic 8 ore de muncă, inclusiv în zilele în care a fost în protest/grevă. Deși am semnat pentru grevă, activitățile în cadrul serviciului nu au fost întrerupte niciun moment, toți consilierii semnatari fiind prezenți la locul de muncă, iar în cele 8 ore de program și-au desfășurat toate activitățile, nefiind nimic reprogramat/suspendat.
Intimata a precizat că s-a aflat într-o formă de protest, care nu echivalează cu greva propriu-zisă, întrucât legea o obligă să deruleze anumite activități și în perioada în care protestează, care nu pot fi delegate altui consilier, întrucât munca în probațiune se realizează pe baza managementului de caz, ceea ce presupune continuitate în intervenție. Astfel, activitățile urgente sau considerate ca urgente pe care le-a derulat în zilele de protest au necesitat câte 8 ore de muncă zilnic.
În aceste condiții, nu a avut temei legal să solicite suspendarea raporturilor de muncă pentru că, într-un astfel de caz, toate lucrările urgente pe care a fost nevoită să le deruleze erau lovite de nulitate absolută pentru lipsa competenței.
În drept, întâmpinarea nu a menţionat alte temeiuri de drept în afara celor reţinute în cuprinsul acesteia.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor art.476-477 Cod proc.civ., Curtea constată că apelul este fondat, motiv pentru care urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr. …, contestat în cauză, s-a dispus suspendarea raporturilor de muncă ale personalului de probaţiune menţionat în Anexa nr. 1, la iniţiativa acestora şi pentru perioadele menţionate în dreptul fiecăruia, ca urmare a participării la greva generală, la poziţia nr. 29 regăsindu-se numele reclamantei.
În ceea ce priveşte noţiunea de „grevă”, aceasta este definită de dispoziţiile art. 234 alin. 1 Codul muncii şi art. 1 pct. 29 din Legea nr. 367/2022, ca fiind încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. 1 lit. f din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat la iniţiativa salariatului în situaţia participării la grevă, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 160 din Legea nr. 367/2022 după modificarea acestora prin OUG nr. 42/2023. Curtea apreciază că iniţiativa salariatului cu privire la suspendarea contractului de muncă se deduce automat din faptul participării la grevă, fără a fi necesar ca acesta să manifeste demersuri suplimentare pentru exprimarea voinţei sale în acest sens. Prin urmare, în situaţia în care participă la grevă, salariatul nu poate evita suspendarea contractului de muncă.
Mai mult decât atât, la momentul iniţial al participării intimatei-reclamante la grevă, respectiv 03.05.2023, erau în vigoare dispoziţiile art. 160 din Legea nr. 367/2022, care prevedeau suspendarea de drept a contractului individual de muncă/raportului de serviciu în situaţia participării la grevă, acest text de lege având caracter de lege specială în materia exercitării dreptului la grevă faţă de dispoziţiile Codului muncii, prin urmare aplicându-se cu prioritate.
Prin urmare, la data de 03.05.2023, a intervenit suspendarea de drept a contractului individual de muncă a reclamantei, în baza legii, iar faptul că, în ordinul contestat s-a menţionat suspendarea raporturilor de muncă la iniţiativa salariaţilor, situaţie incidentă doar pentru ziua de 26.05.2023, după modificarea Legii nr. 367/2022, nu poate atrage nulitatea actului contestat.
De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 123/2006 prevăd la art. 45 posibilitatea suspendării de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, în condiţiile legii, a raporturilor de muncă ale personalului din probaţiune, acestea completându-se cu prevederile Legii nr. 367/2022 şi a Codului muncii în privinţa cazurilor de suspendare incidente în situaţia grevei.
Curtea constată că personalul din probaţiune are dreptul la grevă în temeiul dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 123/2006, iar faptul că acestora le incumbă obligaţia ca, în timpul grevei să asigure serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, nu atrage în cazul acestora incompatibilitatea suspendării contractului de muncă cu exercitarea dreptului la grevă.
De asemenea, în situaţia intimatei-reclamante, din faptul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, nu se poate trage automat concluzia renunţării de a participa la grevă, în lipsa unei manifestări exprese de voinţă în acest sens. Nu se pot reţine apărările intimatei din apel în sensul că nu s-a aflat în grevă, în condiţiile în care acestea vin în contradicţie cu aspectele declarate în cuprinsul acţiunii introductive de instanţă, potrivit cărora a participat la grevă în zilele de 03-05.05.2023, 09-12.05.2023, 26.05.2023, precum şi cu extrasul din email-ul depus în probaţiune.
Prin urmare, apreciind că în mod legal şi temeinic s-a dispus suspendarea raportului de muncă al intimatei-reclamante, în baza art. 480 alin. 2 C.proc.civ., Curtea va admite apelul introdus de pârâtul Ministerul Justiţiei şi va schimba în tot hotărârea, în sensul în care va respinge acţiunea ca nefondată.
Autorul sintezei
Judecător Anica IOAN